În fiecare an, la 15 martie, este marcată în întreaga lume Ziua mondială a drepturilor consumatorilor („World Consumer Rights Day”), pentru a scoate în evidenţă aspectele privind serviciile de care beneficiază consumatorii.
Organizaţia Internaţională a Uniunilor de Consumatori – „Consumers International” propune o temă pentru această zi, de maxim interes pentru consumatorii din întreaga lume.
În 2020, tema propusă pentru sărbătorirea Zilei mondiale a drepturilor consumatorilor este „Consumatorul durabil” („The Sustainable Consumer”), menţionează site-ul www.consumersinternational.org.
La 15 martie 2020, organizaţiile de consumatori din lume îşi unesc eforturile pentru a solicita schimbări globale în privinţa mediului, fiind o nevoie urgentă de acţiuni radicale pentru a rezolva crizele globale de schimbări climatice şi pierderea biodiversităţii. Deceniul anilor 2020 este ultima şansă de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade din perioada pre-industrială, în conformitate cu Acordul de la Paris şi de a inversa tendinţa actuală de pierdere pe scară largă a biodiversităţii.
Acţiunile organizaţiilor consumatorilor vor evidenţia schimbările stilului de viaţă pe care consumatorii le pot face, precum şi ce anume trebuie să întreprindă guvernele şi agenţii economici pentru ca sustenabilitatea să fie o alegere uşoară pentru consumatori.
Milioane de oameni simt deja efectele schimbărilor climatice. Consumatorii au un rol vital de jucat în problema mediului înconjurător, notează www.consumersinternational.org. În primul rând, prin puterea lor de cumpărare – un studiu global a constatat că 66% dintre consumatori sunt dispuşi să plătească mai mult pentru mărci durabile. În al doilea rând, prin capacitatea consumatorilor de a impune schimbări de sistem în lanţurile de aprovizionare sau modificări ale reglementărilor specifice. Consumatorii operează deja schimbări în stilul lor de viaţa prin: reciclare, reducerea deşeurilor alimentare şi evitarea produselor nesustenabile şi pot avea un impact mai mare cu sprijin suplimentar din partea agenţilor economici şi a guvernelor. Un sondaj recent citat pe site-ul Consumers International a constatat că 37% dintre respondenţi nu ştiu cum pot ajuta la combaterea schimbărilor climatice, 59% consideră că nu primesc suficient sprijin din partea guvernelor şi 51% din partea mediului de afaceri.
Guvernele şi întreprinderile trebuie să acţioneze imediat pentru a oferi consumatorilor informaţiile, alegerea şi infrastructura de care au nevoie pentru a avea vieţi îndelungate. Consumatorii sunt esenţiali pentru succesul oricărei tranziţii spre un consum mai durabil, dar nu pot face aceasta de unii singuri.
Tinerii reprezintă un obiectiv principal pentru Ziua mondială a drepturilor consumatorilor. Un sondaj realizat pe un eşantion de 10.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani în 22 de ţări din întreaga lume, a arătat că schimbările climatice sunt o preocupare constantă a tinerilor.
La 15 martie 1962, J.F. Kennedy, preşedintele Statelor Unite ale Americii, rostea către Congresul American un mesaj în care susţinea, pentru prima dată, existenţa a patru drepturi fundamentale ale consumatorilor: dreptul la securitate, dreptul la informare, dreptul de a fi ascultat şi dreptul de a alege produse şi servicii. 15 martie 1962 reprezintă astfel momentul istoric al naşterii mişcării mondiale a consumatorilor, menţionează https://anpc.ro.
Ziua mondială a drepturilor consumatorilor a fost marcată pentru prima dată la 15 martie 1983, conform https://asfromania.ro. Ziua a fost sărbătorită de către mişcarea consumatorilor „Consumers International”, care, în prezent, cu peste 200 de organizaţii membre în peste 100 de ţări, reprezintă o mişcare internaţională de consum puternică, al cărei scop este de a ajuta la protejarea consumatorilor de pretutindeni.
Ziua mondială a drepturilor consumatorilor a fost proclamată şi prin Rezoluţia nr. 39/248 din 1985 a Adunării Generale a ONU, intitulată „Principiile directoare pentru protecţia consumatorilor”. Potrivit rezoluţiei ONU, consumatorul trebuie protejat de pericolul de a achiziţiona produse ce îi pot afecta viaţa, sănătatea, siguranţa. Drepturile consumatorului sunt de a alege, de a fi informat, de a nu fi înşelat, dreptul de a fi despăgubit şi dreptul de asociere. Pentru preţul pe care l-a achitat în condiţii contractuale bine definite, cumpărătorul trebuie să beneficieze de serviciul pe care l-a achiziţionat.
În România, acte normative care să reglementeze acest domeniu au apărut după anul 1990. La crearea sa, Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor nu avea autonomie, ci era parte integrantă a organismului ce se numea, pe atunci, Comisia Naţională pentru Standarde, Metrologie şi Calitate. Ordonanţa nr. 18/1992 reprezintă actul de naştere al instituţiei care acţionează pentru realizarea strategiei politicii şi a obiectivelor guvernamentale în domeniul protecţiei vieţii, sănătăţii şi securităţii consumatorilor, precum şi al intereselor legitime ale acestora. Un nou context de funcţionare este stabilit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 2/2001, care reglementează înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. În prezent, actul normativ care reglementează organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor este Hotărârea Guvernului nr. 700 din 11 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 491 din 18/07/2012, modificată şi completată.
Pornind de la tema zilei, şi la noi în ţară, în multe oraşe, sunt organizate numeroase evenimente, precum seminarii, acţiuni de informare în şcoli şi pieţe, supermarketuri etc., pentru creşterea gradului de conştientizare a drepturilor de care beneficiază consumatorii şi stimularea acestora de a acţiona în acord cu aceste drepturi, pentru a fi informaţi corect şi transparent.
agrepres.ro
