Ascultă Radio România Reșița Live

Ziua internaţională a mamei

Ziua internaţională a mamei este sărbătorită în numeroase state ale lumii, însă la date diferite. În majoritatea ţărilor este marcată în cea de-a doua duminică a lunii mai, respectiv la 10 mai 2020, printre acestea numărându-se: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveţia, Turcia, Ucraina, Statele Unite ale Americii, potrivit site-ului www.mothersdaycelebration.com.

Ziua internaţională a mamei

Articol editat de Casandra Silitra, 10 mai 2020, 09:30

În alte ţări, însă, este celebrată în alte zile, spre exemplu, la 8 martie, odată cu Ziua internaţională a femeii, sau la 21 martie, în prima zi de primăvară astronomică. Marea Britanie o marchează cu exact trei săptămâni înainte de Sărbătoarea Sfintelor Paşti (anul acesta la 22 martie), Costa Rica – la 15 august, de sărbătoarea creştină a Adormirii Maicii Domnului, Georgia – la 3 martie, Samoa în cea de-a doua zi de luni a lunii mai, iar Thailanda – la 12 august. În România, Ziua Mamei se sărbătoreşte în prima duminică a lunii mai, respectiv la 3 mai anul acesta, fiind legiferată în anul 2009 şi marcată începând din 2010, pentru a sublinia importanţa acesteia în viaţa de familie şi în universul copilului. Tot în prima duminică a lunii mai este sărbătorită şi în Ungaria, Lituania, Portugalia şi Spania, se arată pe site-ul www.holidays.net.

Cu toate că este celebrată la date diferite de jur împrejurul lumii, ea este întâmpinată peste tot cu aceeaşi mare bucurie de către copii şi de mamele lor, reprezentând o ocazie deosebită pentru cei dintâi să-şi exprime respectul, mulţumirea şi recunoştinţa faţă de cele care i-au crescut, i-au educat şi le-au oferit dragoste necondiţionată. Aşa cum reiese şi din unele date la care este sărbătorită, Ziua internaţională a mamei este asociată, în multe ţări, cu cinstirea Fecioarei Maria, mama Domnului Iisus Hristos, drept pentru care marcarea acestei zile începe cu oficierea unei slujbe religioase la biserică, pentru toate mamele din lume. Dar şi în alte state, precum India, mamele sunt considerate adevărate zeităţi, fiind venerate cu cea mai mare devoţiune. Potrivit tradiţiilor fiecărei ţări, în această zi mamele, bunicile şi străbunicile „sunt răsfăţate” de copii, bucurându-se de o atenţie deosebită. Dar nu a fost întotdeauna astfel, aceste manifestări conturându-se abia în ultimele două-trei secole şi căpătând amploare de la jumătatea secolului al XX-lea.

Ziua mamei îşi are rădăcinile în antichitate, în ritualuri cu puternice accente simbolice şi spirituale, când diferitele civilizaţii cinsteau zeităţile, mai degrabă decât pe mamele reale, notează site-ul www.mothersdaycelebration.com. În Grecia Antică, se aduceau ofrande în cinstea zeiţei-mamă Rhea, iar romanii o sărbătoreau pe Cybele. Odată cu apariţia creştinismului, însă, au încetat să mai fie venerate zeităţile, iar de atunci este cinstită Fecioara Maria, mama Domnului Iisus Hristos.

Date din istoria mai recentă, însă, indică faptul că această zi era sărbătorită în anii 1600, în Anglia, purtând numele „Mothering Sunday” şi fiind celebrată anual, în cea de-a IV-a duminică din postul Sfintelor Paşti, cunoscut în această zonă sub denumirea de „Lent”. În această duminică, după cinstirea Fecioarei Maria, la Sfânta Liturghie, copiii le ofereau mamelor daruri şi flori. De asemenea, cei care munceau departe de casă erau încurajaţi de către angajatori să-şi viziteze mamele şi să se bucure împreună cu ele de această sărbătoare. În mod tradiţional, copiii le ofereau daruri, dar şi o prăjitură specială cu fructe numită „Simnel”. În secolul al XIX-lea, însă, acest obicei de a sărbători „Mothering Sunday” a dispărut aproape complet, el reapărând după cel de-al Doilea Război Mondial (1944-1948) şi în America, fiind adus de soldaţii ce reveneau de pe front.

În Statele Unite fusese, însă, sugerată ideea instituirii unei sărbători oficiale încă din 1872, de Julia Ward Howe. Activistă, scriitoare şi poetă, Julia Ward Howe a propus ca această zi să fie celebrată la 2 iunie şi să fie dedicată păcii în lume. De asemenea, în 1870 redactase, la Boston, o Proclamaţie pentru Ziua Mamei, în care făcea apel la femei să lupte împotriva războiului, şi a iniţiat celebrarea unei zile a păcii pentru mame, în cea de-a doua duminică a lunii iunie, găzduind, pentru câţiva ani, întâlniri cu prilejul acestei zile.

Cea care este considerată fondatoarea acestei sărbători, însă, este Anna Jarvis, care, cu toate că nu a fost căsătorită şi nu a avut copii, a militat pentru instituirea acestei zile, în amintirea mamei ei, Anna Marie Reeves Jarvis, care îşi dorea ca într-o zi toate mamele să fie cinstite aşa cum se cuvine. După moartea acesteia, în 1905, Anna obişnuia să ducă la biserică garoafe, florile preferate ale mamei, despre care ea însăşi considera că simbolizează iubirea maternă pură. Alături de câţiva susţinători, a adresat numeroase solicitări oficialităţilor vremii pentru decretarea unei zile oficiale a mamei. Munca sa a fost răsplătită, astfel încât, până în 1911, Ziua mamei era sărbătorită în aproape toate statele americane, iar la 8 mai 1914, preşedintele american Woodrow Wilson a semnat rezoluţia privind instituirea acestei zile în cea de-a doua duminică a lunii mai.

Anna Jarvis văzuse această zi ca pe o sărbătoare de familie, celebrată mai mult la un nivel spiritual, un prilej de bucurie pentru toţi membrii acesteia, care, în primul rând, aveau să asiste împreună la slujba de duminică de la biserică. A fost, însă, dezamăgită, văzând gradul de comercializare la care s-a ajuns pentru celebrarea acestei zile şi a încercat chiar, fără succes, să o retragă din calendar. În zilele noastre, Ziua mamei este sărbătorită în fiecare familie, printr-o serie de activităţi dedicate acesteia, de cele mai multe ori fiind oferite flori, în unele ţări îndeosebi garoafe, simbol al delicateţii dar şi al puterii celor care ne-au dat viaţă.

agerpres.ro

Sfântul Gheorghe – obiceiuri și tradiții. Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica
Fapt divers miercuri, 23 aprilie 2025, 00:25

Sfântul Gheorghe – obiceiuri și tradiții. Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica

În fiecare an, la 23 aprilie, lumea creştină îl prăznuişte pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Anul acesta, deşi...

Sfântul Gheorghe – obiceiuri și tradiții. Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica
Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple
Fapt divers luni, 21 aprilie 2025, 07:11

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple

Săptămâna Luminată, care începe imediat după Duminica Paștelui, reprezintă o perioadă sacră și plină de bucurie pentru toți...

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple
Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 09:28

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda

Masa de Paște a românilor este marcată de abundență din cele mai vechi timpuri. Mâncărurile diverse, cele mai multe „grele“, astăzi cu...

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda
„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 09:21

„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, un moment profund spiritual care aduce vestea Învierii Domnului și cheamă...

„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 08:00

Cele mai spectaculoase castele din România

Toată lumea cunoaște câteva castele de pe teritoriul României, însă puțini știu că numărul acestora se ridică la aproape 100, fără să...

Cele mai spectaculoase castele din România
Fapt divers sâmbătă, 19 aprilie 2025, 08:38

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Sâmbăta Mare, cunoscută și ca Ziua Tăcerii sau Ziua Înmormântării Domnului, este ultima zi a Săptămânii Patimilor. Aceasta este...

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Fapt divers vineri, 18 aprilie 2025, 11:05

Tradiții și obiceiuri inedite de Paște, în lume

Tradiții și obiceiuri de Paște din lume: Rădăcini spirituale și culturale uimitoare Paștele este una dintre cele mai celebrate sărbători...

Tradiții și obiceiuri inedite de Paște, în lume
Fapt divers vineri, 18 aprilie 2025, 00:01

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos

Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagră, este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Sfântă, care...

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos