Românii au încă foarte multe tradiţii şi obiceiuri pe 1 ianuarie, chiar dacă multe dintre ele s-au pierdut în timp. Noul an este întâmpinat cu multă voie bună, fiind şi ziua Sfântului Vasile.
În funcţie de regiunile ţării, tradiţiile şi obiceiurile pentru prima zi din an diferă, însă multe dintre ele sunt cunoscute şi respectate pretutindeni.
Tradiţii şi obiceiuri populare pe 1 ianuarie 2020
Un număr mare de practici magice şi ritualuri se săvârşeau în această zi, ce marchează începutul, nu doar al unui nou an, dar şi, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viaţă.
Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, să-şi pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.
În noaptea dintre ani dar şi pe 1 ianuarie nu se plânge. Conform tradiţiei, persoanele care plâng în prima zi a anului vor avea un an plin cu evenimente triste.
O bine cunoscută superstiţie spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi din an ne va influenţa tot anul. Conform tradiţiei, persoanele cu părul blond sau roşcat aduc ghinion în timp ce cele brunete aduc noroc. De asemenea, dacă prima persoană care intră în casă este bărbaţ anul va fi plin de noroc, în timp ce dacă femeile intră primele, acesta va fi plin de ghinion.
În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seară, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.
Dacă în această zi după ce te speli pe faţă te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de arginţ vei fi curat şi sănătos în tot anul.
O altă superstiţie de Revelion este aceea că atât în ultima zi din an, cât şi în prima zi a celui nou este bine să nu facem cheltuieli şi să nu aruncăm nimic din casă (inclusiv gunoiul) deoarece, o data cu el, aruncăm afară din casă şi norocul.
Tradiţii şi obiceiuri pe 1 ianuarie. Sorcova şi uratul
Un obicei foarte popular, în special printre, copii este „sorcovitul”. În cursul dimineţii, grupuri de copii merg cu sorcova. În prezenţ aceasta este confecţionată de obicei din flori de hârtie, în timp ce la origine, sorcova era formată din nuiele înverzite. Copii rostesc urări augurale, în timp ce lovesc uşor cu sorcova umărul celui „sorcovit”. Semnificaţia acestui obicei este transmiterea de urări de vigoare şi belşug.
Semănatul”, „Plugul cel Mare” sau „Vasilica” sunt alte texte cu care se urează în prima zi din an.
Astfel, există obiceiul să se colinde cu o căpăţână de porc împodobită cu panglici şi mărgele, tradiţie numită „Colindul cu Vasilica”. După terminarea colindatului, aceştia se strâng la o cârciumă, iar mai târziu gătesc căpăţâna. La ţară există obiceiul dezlegării anului, când tinerii colindă prin sat şi fac zgomote cu bice, buciume sau oale. Se spune că aşa sunt alungate duhurile rele.
foto unirea.ro
