Tanczos Barna a redeschis vânătoarea la cocoșul de munte, după 10 ani de interdicție!
S-a dat liber la vânătoarea de cocoși de munte după 10 ani interdicție. Printr-un ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial s-a decis ca în perioada septembrie – noiembrie 2022 să fie vânate 239 de exemplare pe teritoriul României. Cea mai mare cotă de recoltare a fost stabilită pentru județul Harghita. Asociațiile ornitologice sau de mediu se opun categoric vânătorii de cocoș de munte. Ordinul de ministru este semnat de secretarul general al Ministerului Mediului, un personaj controversat, cu foarte multe salarii, indemnizații și pensii plătite de statul român.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 17 octombrie 2022, 00:03 / actualizat: 17 octombrie 2022, 12:21
În Monitorul Oficial a apărut luni un Ordin de ministru pentru aprobarea cotelor de recoltă pentru specia cocoș de munte (Tetrao urogallus), pentru perioada septembrie—30 noiembrie 2022. Practic, s-a redeschis vânătoarea pentru cocoșul de munte, după 10 ani de interdicție. Potrivit acestui act normativ, s-a stabilit o cotă de 239 de exemplare de cocoș de munte care pot fi vânate, iar cele mai multe cote au fost alocate pentru județul Harghita, locul de baștină al actualului ministru al Mediului, Tanczos Barna (UDMR). Nu mai puțin de 38 de exemplare au fost aprobate pentru vânare în toamna acestui an în fondurile de vânătoare din acest județ. Pentru comparație, județului Dâmbovița i-au revenit 2 exemplare, iar județelor Prahova, Gorj sau Buzău, câte 3 exemplare. Ministrul Mediului Tanczos Barna declara recent, înainte de emiterea Ordinului, că nu va aproba o cotă mai mare de 1% din totalul exemplarelor de cocoși de munte inventariate în ultimii ani. Am încercat să vedem cine și cum a făcut împărțirea cotelor de recoltă pe județe, dar aici ne-am lovit de refuzul autorităților de a comunica. Győző István Bárczi este secretar general adjunct în Ministerul Mediului și este reprezentant al ministerului în Consiliul Național al Vânătorii, instituția care a stabilit populația de cocoș de munte, respectiv cotele de recoltare. “Vă rog să luați legătura cu direcția de comunicare, eu nu am calitatea să răspund la întrebări”, a răspuns Győző István Bárczi.
Am vorbit și cu mai mulți directori ai asociațiilor de vânătoare, în încercarea de a afla datele lor cu privire la populațiile de cocoși de munte pe raza fondurilor lor de vânătoare. Iarăși nimeni nu părea să știe nimic concret. Cristian Stan, directorul AJVPS Dâmbovița, ne-a declarat că nu ne poate comunica nici măcar o estimare a populației de cocoș de munte. Vânător cu experiență, Cristian Stan s-a arătat surprins de cota mică de exemplare alocate fondurilor de vânătoare din Dâmbovița. “Am doar 2 exemplare? Păi, și eu să fac? Cum eliberăm 2 permise pentru 1000 și ceva de vânători câți avem? O să cerem și noi explicații în acest sens”, ne-a mai spus Stan. El s-a declarat de asemenea mirat de faptul că s-a dat liber la vânătoare în toamnă. “De obicei, primăvara se vâna, de regulă în 23 aprilie era un tocănit… Și noi ne făcusem calcule și eram pregătiți pentru vânători în primăvară.” La fel, Sorin Birceanu, director AJPS Gorj, spune că și el știa de organizarea de vânători la cocoș de munte în perioada primăverii. Președintele Societății Ornitologice: Eu nu sunt de acord cu vânătoarea la cocoși de munte Emanuel Ștefan Baltag, președintele Societății Ornitologice din România, se declară împotriva vânării acestei specii de pasăre și invocă lipsa unor evaluări cu privire la populația de cocoși de munte. “Eu nu sunt de acord de principiu cu vânătoarea la cocoși de munte, dar și la alte specii. De ce? Pentru că sunt specii rare pentru care noi nu avem niște evaluări naționale. Asociațiile de vânători nu fac niște evaluări standard. Problema mare la multe specii de păsări e că nu au calcule populaționale. Adică asociațiile de vânătoare nu fac astfel de calcule. Și atunci, dacă nu știi câte găini ai în curte, nu știi câte poți să tai”, ne-a declarat Emanuel Baltag. El susține că avem de a face o specie rară și vorbește chiar despre un risc de dispariție. “O să ajungem la un moment dat în care populația ajunge la un declin drastic și nu mai avem ce face. E o problemă destul de mare la cocoșul de munte. El nu este ca celelalte păsări, să aibă perechi. Sunt anumiți masculi care se bat pe teritorii și care au anumite femele și procentul de mascul și de femele nu este de 1 la 1. Este mult în favoarea femelelor. Și atunci, dacă ei vor vâna doar masculi, atunci o să rămânem cu foarte multe femele și cu nici un mascul”, a mai afirmat pentru Digi24.ro președintele Societății Ornitologice din România. Asociația Agent Green cere demiterea lui Tanczos Barna Asociația Agent Green este una dintre cele mai cunoscute ONG-uri din România pentru protecţia mediului. Agent Green critică în termeni drastici reluarea vânătorii la cocoșul de munte. “Subiectul vânătoare la cocoșul de munte era unul tranșat și închis definitiv acum foarte mulți ani. Dar iată că o victorie nu este definitivă niciodată, atâta timp cât la putere se rotesc politicieni odihniți și deconectați cu nesimțire față de munca predecesorilor”, se afirmă într-un comunicat semnat de asociație. Se cere demiterea ministrului Tanczos Barna cu argumentul că “prin decizia de a ucide planificat 239 de cocoși de munte, ministrul mediului nu face altceva decât să distrugă un simbol al pădurilor neatinse din Carpați pentru a demonstra că vânătorii au învins și că au liber să ucidă orice viețuitoare. Dar populația de cocoș de munte este în declin în munții Carpați, tocmai din cauza deranjului masiv cauzat de om, mai ales exploatările forestiere”. Cine este Corvin Nedelcu Ordinul de ministru pentru redeschiderea vânătorii la cocoș de munte a fost semnat de Corvin Nedelcu, secretar general al Ministerului Mediului. Potrivit CV-ului său, Nedelcu a lucrat între 1991 și 2001 ca ofițer al Serviciului de Pază și Protecție, mai multe surse spunându-ne că ar fi fost aghiotantul fostului prim-ministru Theodor Stolojan. După 2009, Corvin Nedelcu apare în mai multe funcții din aparatul guvernamental. În 2009 era secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării (în perioada când ministerul era condus de Elena Udrea), apoi secretar general al Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret, apoi inspector guvernamental la SGG, apoi inspector la Ministerul Transporturilor, apoi consilier al vicepreședintelui Autorității de Supraveghere Financiară, apoi consilier al ministrului Transporturilor Lucian Bode, apoi secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor Cătălin Drulă, apoi secretar general al Ministerului Mediului, funcție pe care o ocupă și acum. Potrivit declarației sale de avere, Corvin Nedelcu încasează foarte multe salarii, indemnizații și pensii din partea statului român. Ultima sa declarație de avere spune că în ultimul an el a încasat 112564 de lei de la Ministerul Mediului, 77946 de lei de la Administrația Națională de Meteorologie, 73548 de lei de la ROMATSA, 37323 de lei de la Exploatare Sistem Zonal Prahova SA, 231049 de lei de la Banca de Import-Export a României, 7033 de lei de la Compania Națională Aeroporturi București și 45084 de lei de la Casa de Pensii a MApN. În total, venituri de circa 550.000 de lei pe an. Potrivit declarației sale de interese, Corvin Nedelcu apare ca asociat la firma European Money Strategy, cu sediu pe strada str. Mircea Zorileanu, în sectorul 1 din București. “Oferim servicii calitative de consultanță în afaceri și management de proiect”, se spune pe website-ul firmei sale. Corvin Nedelcu a refuzat să răspundă la întrebări.
Foto: Clubul Montan Apuseni
