Ascultă Radio România Reșița Live

Poveştile fără perdea ale bordelurilor interbelice din Hunedoara

Poveştile fără perdea ale bordelurilor interbelice din Hunedoara

Articol editat de Gerhard Chwoika, 25 februarie 2016, 14:30

Bordeluri ilegale
În Deva anilor 1940, Lazăr Gheorghe, cunoscut şi ca „Ghiţă Pişu”, era cunoscut ca unul dintre proxeneţii celebri. În casa de toleranţă a acestuia, de pe Strada Împăratul Traian, îşi ofereau serviciile sexuale mai multe tinere, cărora acesta le închiriase câte o cameră. Unele erau minore. „Inculpata Mag Rozalia, minoră de 17 ani, a plecat fără cauză legitimă de la domiciliul părinţilor ei şi a fost găsită în luna septembrie 1942, practicând prostituţia clandestină la casa inculpatului Lazăr Gheorghe din Deva. Inculpatul, de 59 de ani, în scop de exploatare a desfrâului, a închiriat inculpatei minore Mag Rozalia o cameră în casa din proprietatea sa, favorizând prostituarea acesteia”, se arăta într-un rechizitoriu al Parchetului de pe lângă Tribunalul Deva, din 1942.

Un rechizitoriu din 1944, păstrat la Arhivele Naţionale din judeţul Hunedoara, scoate la lumină un alt personaj pitoresc al vremii, matroana Mameluţa. Pe numele adevărat Maria Surd, femeia de 56 de ani, din Orăştie, şi-a transformat casa într-un bordel ilegal. „În cursul lunii septembrie, a. c., a închiriat câte o cameră în locuinţa ei din Orăştie, fetelor Bilanciuc Elena, Roth Elena şi Helţ Florica, fără a le declara la Poliţie şi a prezenta spre vizare actele lor de identitate, şi în scopul de a practica prostituţia clandestină. Una dintre cele trei fete, Helţ Florica, a fost determinată să practice prostituţia chiar de către inculpată, care îi spunea că va câştiga bani mulţi. Inculpata nu s-a mulţumit numai să tolereze practicarea prostituţiei de către cele trei fete în camerele închiriate, ci contribuia efectiv la aceasta, aducând clienţi recrutaţi dintre indivizi de toate categoriile, şi în timpul din urmă dintre soldaţii ruşi, primind în schimb de la fete o parte din câştigurile realizate, precum şi alimente şi natură”, informa Parchetul Deva, într-un rechizitoriu din 10 octombrie 1944. Faptele femeii erau prin dovedite prin declaraţiile fetelor şi a matroanei, iar Mameluţa a fost arestată pentru că „a aţâţat la prostituţie, cu scop de exploatare a desfâului”, pe tinerele fete.

În Valea Jiului, prostituţia era un fenomen cunoscut în perioada interbelică, iar ziarele locale relatau pe larg despre el. Zeci de prostituate au fost descoperite activând în Petroşani. „Cucoana X care arendă pe câteva oare odăile ei, nu tocmai curate şi prietenoase, ba din când în când mai gusta şi dânsa de plăcerile amorului, acum zace în spital infectată de boli. De asemenea, şi mai multe fetiţe tinere, care, cu ocaziunea urmăririi poliţiei, au fost surprinse asupra faptului, au fost transportate la spital”, se arăta într-un articol publicat în 6 august 1922, în Curierului Văii Jiului, citat de zvj.ro

„Codoşlâcul din Petroşani”
Într-un alt articol, denumit „Codoşlâcul din Petroşani” jurnaliştii scriau despre modul în care funcţiona un alt bordel deconspirat de Poliţie. „Fete, femei, pe care le salutai cu respect pe stradă, îşi trudeau corpul în aceste localuri păcătoase, se aruncau pe sine pentru o mică sumă de bani. M-mei Kiss, o corhoană bătrână, îi apasă sufletul multe păcate, în special multele lacrămi vărsate la poliţie într-o după-amiază. Avea o cancelarie bine condusă şi magazin bogat. Era de ajuns să plăteşti taxa de la 50 la 100 lei, să spui pe când îţi trebuie o fată sau o damă, şi apoi îţi alegeai dintr-un tablou material corespunzător. Dacă cuiva, eventual, nu-i plăcea marfa, dânsa câştiga alta. Cu dulci cuvinte înşelătoare, sau dacă nu succeda cu onorar mai mare, îşi târa victimele. Clientul cel mai bun în această întreprindere era un domn cunoscut în localitate. Acesta e D-nul Satyr. E cunoscut numai de poliţie fiindcă îşi comandase 18 femei, între care şi o fetiţă de 12 ani. Nu gândeşti, oare, D-le Satyr că pentru aceasta intri la apă? Numai acum îţi dai seama de ceea ce ai făcut? Până acum nu ai plâns?”, informa Curierul Văii Jiului, citat de zvj.ro.

Sursa: zhd.ro

Farmecul copilăriei continuă în Parcul „Aventura Voinicilor” din Arad
Fapt divers vineri, 13 iunie 2025, 09:00

Farmecul copilăriei continuă în Parcul „Aventura Voinicilor” din Arad

În fiecare sâmbătă din luna iunie, Parcul „Aventura Voinicilor” din Arad se transformă într-un loc magic pentru copii, cu activități...

Farmecul copilăriei continuă în Parcul „Aventura Voinicilor” din Arad
Sfântul Anton de Padova, cinstit de Biserica Catolică pe 13 iunie
Fapt divers vineri, 13 iunie 2025, 00:23

Sfântul Anton de Padova, cinstit de Biserica Catolică pe 13 iunie

În fiecare an, pe 13 iunie, Biserica Catolică marchează comemorarea liturgică a Sfântului Anton de Padova, preot franciscan, învățător al...

Sfântul Anton de Padova, cinstit de Biserica Catolică pe 13 iunie
SparkLab – Laboratorul Scânteilor de Idei: Atelier de Ceramică la Reșița
Fapt divers miercuri, 11 iunie 2025, 20:08

SparkLab – Laboratorul Scânteilor de Idei: Atelier de Ceramică la Reșița

În perioada 12-13 iunie 2025, Centrul de zi al Fundației Humanitas Pro Deo din Reșița va găzdui un eveniment creativ dedicat tinerilor...

SparkLab – Laboratorul Scânteilor de Idei: Atelier de Ceramică la Reșița
Luna Plină a Căpșunilor 2025: Când are loc și ce semnificație are?
Fapt divers marți, 10 iunie 2025, 20:52

Luna Plină a Căpșunilor 2025: Când are loc și ce semnificație are?

Pe 11 iunie 2025, cerul nopții va fi luminat de Luna Plină a Căpșunilor, un fenomen astronomic spectaculos, cunoscut drept ultima lună plină a...

Luna Plină a Căpșunilor 2025: Când are loc și ce semnificație are?
Fapt divers marți, 10 iunie 2025, 17:31

Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii germane din Banatul Montan – 10 iunie 2025: 47 ani de la trecerea la cele veşnice

Alexander Tietz (1898–1978), etnograf, scriitor și pedagog născut la Reșița, rămâne una dintre cele mai influente figuri ale culturii germane...

Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii germane din Banatul Montan – 10 iunie 2025: 47 ani de la trecerea la cele veşnice
Fapt divers luni, 9 iunie 2025, 08:12

Ziua Banatului Montan va fi sărbătorită la mijlocul lunii iunie

Ziua Banatului Montan, sărbătorită oficial pe 15 iunie, va debuta la Reșița cu două zile mai devreme. Președintele Consiliului Județean...

Ziua Banatului Montan va fi sărbătorită la mijlocul lunii iunie
Fapt divers duminică, 8 iunie 2025, 15:55

Praznicul Cincizecimii la Catedrala Episcopală din Caransebeș de Rusalii

În ziua praznicului „Pogorârii Sfântului Duh” Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, a oficiat Sfânta Liturghie urmată...

Praznicul Cincizecimii la Catedrala Episcopală din Caransebeș de Rusalii
Fapt divers duminică, 8 iunie 2025, 00:24

Duminica şi Lunea Rusaliilor – praznic şi sărbătoare în rândul comunităţilor creştine

Duminică, 8 iunie 2025, la 50 de zile după Paști, credincioșii ortodocși, greco-catolici și romano-catolici sărbătoresc Rusaliile sau...

Duminica şi Lunea Rusaliilor – praznic şi sărbătoare în rândul comunităţilor creştine