Documente din Arhivele Naţionale – Hunedoara arată că în Hunedoara anilor 1930 zeci de prostituate minore s-au aflat în evidenţa Comisariatului de Poliţie, multe dintre ele nefiind de loc din oraş. Cele mai multe relatau, potrivit declaraţiilor date la Poliţie, că au început practicarea prostituţiei de la vârsta de 16 ani, din lipsa mijlocacelor de existenţă şi a mizeriei în care trăiau, unele, în schimb, afirmau că practicau prostituţia din plăcere sau din pasiune. Cel puţin patru localuri şi bodegi din Hunedoara ofereau găzduire tinerelor. Luate în evidenţa Poliţiei şi supuse unor consultaţii medicale, unele dintre ele au diagnosticate cu boli venerice: blenorangie şi şancăr. Prostituatele Hunedoarei interbelice afirmau că trăiesc din serviciile prestate şi, mai ales, din bacşişurile primite de la clienţii mulţumiţi. În 1936, prostituţia a fost scoasă în afara legii, dar casele de toleranţă şi-au continuat activitatea în anii următori.
Bordeluri ilegale
În Deva anilor 1940, Lazăr Gheorghe, cunoscut şi ca „Ghiţă Pişu”, era cunoscut ca unul dintre proxeneţii celebri. În casa de toleranţă a acestuia, de pe Strada Împăratul Traian, îşi ofereau serviciile sexuale mai multe tinere, cărora acesta le închiriase câte o cameră. Unele erau minore. „Inculpata Mag Rozalia, minoră de 17 ani, a plecat fără cauză legitimă de la domiciliul părinţilor ei şi a fost găsită în luna septembrie 1942, practicând prostituţia clandestină la casa inculpatului Lazăr Gheorghe din Deva. Inculpatul, de 59 de ani, în scop de exploatare a desfrâului, a închiriat inculpatei minore Mag Rozalia o cameră în casa din proprietatea sa, favorizând prostituarea acesteia”, se arăta într-un rechizitoriu al Parchetului de pe lângă Tribunalul Deva, din 1942.
Un rechizitoriu din 1944, păstrat la Arhivele Naţionale din judeţul Hunedoara, scoate la lumină un alt personaj pitoresc al vremii, matroana Mameluţa. Pe numele adevărat Maria Surd, femeia de 56 de ani, din Orăştie, şi-a transformat casa într-un bordel ilegal. „În cursul lunii septembrie, a. c., a închiriat câte o cameră în locuinţa ei din Orăştie, fetelor Bilanciuc Elena, Roth Elena şi Helţ Florica, fără a le declara la Poliţie şi a prezenta spre vizare actele lor de identitate, şi în scopul de a practica prostituţia clandestină. Una dintre cele trei fete, Helţ Florica, a fost determinată să practice prostituţia chiar de către inculpată, care îi spunea că va câştiga bani mulţi. Inculpata nu s-a mulţumit numai să tolereze practicarea prostituţiei de către cele trei fete în camerele închiriate, ci contribuia efectiv la aceasta, aducând clienţi recrutaţi dintre indivizi de toate categoriile, şi în timpul din urmă dintre soldaţii ruşi, primind în schimb de la fete o parte din câştigurile realizate, precum şi alimente şi natură”, informa Parchetul Deva, într-un rechizitoriu din 10 octombrie 1944. Faptele femeii erau prin dovedite prin declaraţiile fetelor şi a matroanei, iar Mameluţa a fost arestată pentru că „a aţâţat la prostituţie, cu scop de exploatare a desfâului”, pe tinerele fete.
În Valea Jiului, prostituţia era un fenomen cunoscut în perioada interbelică, iar ziarele locale relatau pe larg despre el. Zeci de prostituate au fost descoperite activând în Petroşani. „Cucoana X care arendă pe câteva oare odăile ei, nu tocmai curate şi prietenoase, ba din când în când mai gusta şi dânsa de plăcerile amorului, acum zace în spital infectată de boli. De asemenea, şi mai multe fetiţe tinere, care, cu ocaziunea urmăririi poliţiei, au fost surprinse asupra faptului, au fost transportate la spital”, se arăta într-un articol publicat în 6 august 1922, în Curierului Văii Jiului, citat de zvj.ro
„Codoşlâcul din Petroşani”
Într-un alt articol, denumit „Codoşlâcul din Petroşani” jurnaliştii scriau despre modul în care funcţiona un alt bordel deconspirat de Poliţie. „Fete, femei, pe care le salutai cu respect pe stradă, îşi trudeau corpul în aceste localuri păcătoase, se aruncau pe sine pentru o mică sumă de bani. M-mei Kiss, o corhoană bătrână, îi apasă sufletul multe păcate, în special multele lacrămi vărsate la poliţie într-o după-amiază. Avea o cancelarie bine condusă şi magazin bogat. Era de ajuns să plăteşti taxa de la 50 la 100 lei, să spui pe când îţi trebuie o fată sau o damă, şi apoi îţi alegeai dintr-un tablou material corespunzător. Dacă cuiva, eventual, nu-i plăcea marfa, dânsa câştiga alta. Cu dulci cuvinte înşelătoare, sau dacă nu succeda cu onorar mai mare, îşi târa victimele. Clientul cel mai bun în această întreprindere era un domn cunoscut în localitate. Acesta e D-nul Satyr. E cunoscut numai de poliţie fiindcă îşi comandase 18 femei, între care şi o fetiţă de 12 ani. Nu gândeşti, oare, D-le Satyr că pentru aceasta intri la apă? Numai acum îţi dai seama de ceea ce ai făcut? Până acum nu ai plâns?”, informa Curierul Văii Jiului, citat de zvj.ro.
Sursa: zhd.ro
