Inteligența artificială schimbă piața muncii. România, la coada UE la utilizarea AI, în timp ce unul din patru angajați la nivel mondial lucrează într-o ocupație expusă

Inteligența artificială a intrat rapid în viața de zi cu zi și la locul de muncă, fiind folosită pentru redactarea și analiza textelor, traduceri, programare, generarea de imagini sau automatizarea unor activități. Datele oficiale arată însă diferențe foarte mari între statele Uniunii Europene, iar România se află printre țările în care utilizarea AI este încă redusă. În același timp, Organizația Internațională a Muncii estimează că unul din patru lucrători din lume se află într-o ocupație expusă, într-o anumită măsură, inteligenței artificiale generative.

Articol editat de Valentina Adam, 16 septembrie 2026, 08:21 / actualizat: 16 septembrie 2026, 14:53

Aproape o treime dintre europeni au folosit inteligența artificială generativă

Datele publicate de Eurostat arată că, în 2025, 32,7% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani din Uniunea Europeană au folosit instrumente de inteligență artificială generativă.

Cele mai multe persoane au utilizat AI în scopuri personale – 25,1%. În același timp, 15,1% dintre europeni au folosit inteligența artificială pentru activități profesionale, iar 9,4% în educația formală.

Eurostat precizează că datele se referă la utilizarea instrumentelor capabile să genereze conținut nou – texte, imagini, programe informatice, materiale video sau alte tipuri de informații – în cele trei luni anterioare realizării anchetei.

România, ultima în UE la utilizarea AI de către populație

Diferențele între țările europene sunt considerabile.

În Danemarca, 48,4% din populația cu vârste între 16 și 74 de ani a folosit inteligența artificială generativă în 2025. Urmează Estonia, cu 46,6%, și Malta, cu 46,5%.

La polul opus se află România.

Doar 17,8% dintre românii din grupa de vârstă analizată au declarat că au folosit instrumente de inteligență artificială generativă, cea mai mică pondere din Uniunea Europeană. România este urmată de Italia, cu 19,9%, și Bulgaria, cu 22,5%.

Doar una din 20 de firme din România utilizează inteligența artificială

Diferența față de restul Europei este și mai vizibilă în mediul de afaceri.

Potrivit Eurostat, în 2025, 20% dintre întreprinderile din Uniunea Europeană cu cel puțin 10 angajați utilizau cel puțin o tehnologie bazată pe inteligență artificială.

Procentul a crescut puternic față de 2024, când era de 13,5%.

În România, doar 5,2% dintre întreprinderi utilizau tehnologii AI în 2025, cel mai mic procent din Uniunea Europeană. În Polonia ponderea era de 8,4%, iar în Bulgaria de 8,5%.

La celălalt capăt al clasamentului se află Danemarca, unde 42% dintre firme utilizau AI, Finlanda – 37,8%, și Suedia – 35%.

Datele Eurostat arată și o diferență majoră în funcție de dimensiunea companiei. La nivelul Uniunii Europene, 55% dintre companiile mari utilizau AI în 2025, față de 18,9% dintre întreprinderile mici și mijlocii.

În România, numai 20,8% dintre companiile mari foloseau cel puțin o tehnologie AI, cel mai mic procent înregistrat în rândul marilor întreprinderi din statele analizate.

Pentru ce folosesc companiile inteligența artificială

Cea mai răspândită utilizare a AI în companiile europene este analiza limbajului scris, întâlnită la aproximativ 12% dintre întreprinderile din UE.

Urmează instrumentele pentru generarea de imagini, materiale video sau sunete, folosite de aproximativ 10% dintre companii, și cele pentru generarea limbajului scris sau vorbit, utilizate de aproximativ 9%.

Eurostat arată astfel că inteligența artificială nu mai este utilizată numai în domeniul IT, ci intră treptat în activități administrative, comunicare, analiză de date, producție de conținut și alte procese curente ale companiilor.

Unul din patru lucrători din lume se află într-o ocupație expusă AI

Impactul asupra pieței muncii este una dintre cele mai importante teme analizate de Organizația Internațională a Muncii.

Un studiu ILO publicat în 2025 estimează că unul din patru lucrători la nivel mondial se află într-o ocupație care prezintă un anumit grad de expunere la inteligența artificială generativă.

Totuși, numai 3,3% din totalul locurilor de muncă la nivel mondial se află în categoria cu cel mai ridicat grad de expunere.

Organizația Internațională a Muncii atrage atenția asupra unei diferențe importante: expunerea la AI nu înseamnă automat dispariția unui loc de muncă.

În majoritatea cazurilor, ILO consideră că transformarea activității este mai probabilă decât înlocuirea completă a lucrătorului, deoarece numeroase ocupații continuă să necesite intervenție umană.

Joburile administrative, printre cele mai expuse

Analiza ILO, realizată la nivelul a aproape 30.000 de sarcini profesionale, arată că ocupațiile administrative și de birou continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate niveluri de expunere la AI generativă.

Pe măsură ce sistemele AI au devenit capabile să genereze nu doar texte, ci și imagini, voce și materiale video, gradul de expunere a crescut și pentru anumite ocupații tehnice, profesionale, din media și mediul online.

Datele ILO indică și diferențe între femei și bărbați. La nivel mondial, 4,7% din ocuparea feminină se află în categoria cu cea mai mare expunere la AI, comparativ cu 2,4% în cazul bărbaților. Diferența este explicată inclusiv prin ponderea mai mare a femeilor în anumite activități administrative și de birou.

AI schimbă și competențele cerute angajaților

Schimbarea nu privește doar numărul locurilor de muncă, ci și ceea ce trebuie să știe angajații.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene – Joint Research Centre – arată într-o analiză privind competențele AI și cererea de pe piața muncii că pregătirea profesională trebuie extinsă dincolo de domeniul IT.

Raportul european indică necesitatea integrării competențelor legate de inteligența artificială și în alte domenii, inclusiv sănătate și agricultură, precum și dezvoltarea cursurilor de scurtă durată și a programelor de recalificare și perfecționare.

Datele oficiale conturează astfel două tendințe care se manifestă simultan: utilizarea inteligenței artificiale crește rapid în Europa, iar o parte importantă a activităților profesionale se poate modifica odată cu dezvoltarea acestei tehnologii. România pornește însă de la un nivel mult mai redus de adopție: 17,8% dintre persoane au folosit AI generativă, iar numai 5,2% dintre companiile cu minimum 10 angajați utilizează tehnologii AI, cele mai scăzute ponderi din Uniunea Europeană.