În 6 august, japonezii comemorează 76 de ani de la primul atac nuclear din istorie, cel de la Hiroshima

Japonezii comemorează 76 de ani de la atacul cu bomba atomică asupra oraşului Hiroshima, primul atac nuclear din istorie. Bombardamentele de la Hiroshima şi Nagasaki au ucis peste 200 de mii de persoane şi au avut efecte mulţi ani după dezastru. Au precipitat capitularea Japoniei la 15 august 1945 şi încheierea celui de Al Doilea Război Mondial. A fost singura dată când au fost folosite arme atomice într-un conflicţ dar japonezii care au trăit acel moment şi au supravieţuit au purtat povara momentului o viaţă întreagă.

Supraviețuitori ai bombei atomice, descendenţi ai victimelor, premierul și câțiva oficiali străini au participat la principala ceremonie care s-a desfășurat fără public din cauza pandemiei.

O rugăciune tăcută a avut loc la ora locală 8 și 15 minute, marcând momentul exact când bomba atomică americana a explodat pe cerul Hiroshimei.

Pe 6 august 1945, americanii au lansat primul atac atomic din istorie împotriva civililor. Bomba a explodat la ora locală 8.15 minute și un întreg oraş, Hiroshima, a dispărut de pe hartă. Peste 140 de mii de oameni au murit la Hiroshima. Trei zile mai târziu o soartă similară avea și orasul Nagasaki.

„Un flash portocaliu gălbui a strălucit peste tot. Când am văzut asta, m-am speriat şi m-am ghemuit acolo. După 5-10 minute, când am deschis ochii era atât de întunecat încât n-am putut vedea nimic”, mărturiseşte Lee Jong-keun, supravieţuitor al atacului cu bombă nucleară.

„Pe când lucram, aflaseră că sunt supravieţuitor al bombei atomice şi oamenii păstrau distanţa. O astfel de discriminare bazată pe faptul că sunt supravieţuitor al atacului, împreună cu cea de a fi un sud coreean în Japonia este ca o dublă discriminare. A fost mai degrabă o perioadă grea după război”, povesteşte acesta.

În 2019, oraşul Hiroshima, a cerut ca Japonia să semneze Tratatul ONU privind interzicerea armelor nucleare.

Primarul oraşului Hiroshima, Kazumi Matsui, a cerut ca ţara sa să ratifice Tratatul privind interzicerea armelor nucleare, aprobat în iulie 2017 de 122 de ţări, semnat de atunci de mai mult de jumătate din acestea, dar respins de toate puterile nucleare: ”Solicit guvernului singurei ţări care are experienţa armei nucleare în timp de război să răspundă cererii hibakusha (persoanele expuse bombei) să ratifice Tratatul privind interzicerea armelor nucleare. […] Le cer liderilor japonezi să demonstreze pacifismul înscris în Constituţia noastră, făcând acest pas către o lume fără arme nucleare.”

Primarul oraşului Hiroshima i-a invitat pe liderii din întreaga lume să vină în oraşul său pentru a vedea Memorialul Păcii cu propriii lor ochi.

Ameninţarea nucleară a revenit în atenţie în aceeaşi zi în Asia, cu o nouă lansare de ”proiectile neidentificate” de către Coreea de Nord, deţinătoare a armei atomice.

SUA şi Rusia s-au retras din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), un acord emblematic pentru sfârşitul Războiului Rece şi care vizează rachetele cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 km.

După ce a acuzat ruşii că au încalcat Tratatul Privind Forţele Nucleare, Donald Trump a retras Statele Unite din acordul semnat la sfârşitul Războiului Rece. Tratatul INF interzicea folosirea unor nave balistice cu rază de acţiune între 500 şi 5500 de kilometri.

Bomba de la Hiroshima a provocat în ziua în care a fost lansată şi în săptămânile următoare 140.000 de morţi. Trei zile mai târziu, o a doua bombă atomică americană a lovit oraşul Nagasaki, provocând moartea a circa 74.000 de persoane la faţa locului şi, ulterior, ca efect al radiaţiilor.

La 15 august 1945, Japonia şi-a anunţat capitularea.

Foto: Wikipedia

De același autor

Related Articles