Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO/VIDEO] Descoperire rară pe şantierul arheologic de la Pompei: o cameră a sclavilor

Arheologii care lucrează în situl oraşului antic Pompei au anunţat sâmbătă că au scos la iveală rămăşiţele unei ‘camere a sclavilor’, o descoperire excepţional de rară, într-o vilă romană distrusă de erupţia Vezuviului de acum aproape 2.000 de ani, relatează AFP şi DPA.

[FOTO/VIDEO] Descoperire rară pe şantierul arheologic de la Pompei: o cameră a sclavilor

Articol editat de Valentina Adam, 7 noiembrie 2021, 10:21

Micuţa cameră, care conţine trei paturi, dintre care unul de mărimea unui copil, opt amfore, un vas de ceramică şi un cufăr de lemn, a fost descoperită în timpul săpăturilor din Civita Giuliana, un cartier situat la câteva sute de metri nord de parcul arheologic din Pompei.

Aici a fost descoperit la începutul acestui an un car de ceremonii de mari dimensiuni în stare excelentă. Carul a fost descoperit într-un pridvor din faţa unui grajd în care, în 2018, au fost găsite rămăşiţele a trei cai.

Potrivit arheologilor, camera a fost probabil ocupată de sclavii care se ocupau de întreţinerea carului.

Mai multe imagini au fost facute publice de Ministerul Culturii din Italia.

Este o fereastră spre realitatea precară a acestor oameni care apar rar în sursele istorice, scrise aproape exclusiv de bărbaţi aparţinând elitei‘, a observat directorul general al sitului arheologic de la Pompei, Gabriel Zuchtriegel.

Această ‘mărturie unică’ despre cum trăiau ‘cei mai slabi din societatea antică (…) este cu siguranţă una dintre cele mai interesante descoperiri din viaţa mea de arheolog’, a adăugat el într-un comunicat de presă.

Camera de 16 metri pătraţi era situată între un dormitor şi o magazie. Cufărul din lemn conţinea obiecte din metal şi pânză care par să facă parte din hamurile cailor care trăgeau carul. Pe unul dintre paturi a fost găsită o osie de car.

Această încăpere, datorită stării sale excepţionale de conservare, ne oferă o perspectivă rară asupra vieţii cotidiene a sclavilor’, subliniază parcul arheologic.

Paturile sunt făcute din mai multe scânduri de lemn lucrate grosier, care puteau fi ajustate în funcţie de ocupant. Două paturi aveau o lungime de 1,70 m, iar al treilea de 1,40 m. Potrivit autorităţilor parcului, cei trei sclavi ar fi putut fi o familie.

În colţuri se aflau amforele aparţinând stăpânului casei. În două amfore aflate sub paturi, sclavii îşi păstrau probabil bunurile. A fost găsit şi un obiect care ar fi putut fi un vas de noapte. Camera era luminată de o mică fereastră aflată în partea de sus. Nu există urme de decoraţiuni murale.

Nu ne aşteptam să găsim o astfel de cameră. Cu toate acestea, treceam adesea pe lângă ea’, a remarcat Zuchtriegel, având în vedere că în apropiere au fost descoperite rămăşiţele celor trei cai, în 2018.

Oraşul antic Pompei se află la poalele vulcanului Vezuviu. În timpul erupţiilor din anul 79 d.Hr., cenuşa, noroiul şi lava au îngropat aşezările şi au conservat parţial oraşul. Pompei a fost redescoperit în secolul al XVIII-lea. Şantierul de săpături este una dintre cele mai populare atracţii turistice din Italia şi scoate la iveală în mod repetat descoperiri senzaţionale.

Video-Foto

Etichete:
SparkLab – Laboratorul Scânteilor de Idei: Atelier de Ceramică la Reșița
Fapt divers miercuri, 11 iunie 2025, 20:08

SparkLab – Laboratorul Scânteilor de Idei: Atelier de Ceramică la Reșița

În perioada 12-13 iunie 2025, Centrul de zi al Fundației Humanitas Pro Deo din Reșița va găzdui un eveniment creativ dedicat tinerilor...

SparkLab – Laboratorul Scânteilor de Idei: Atelier de Ceramică la Reșița
Luna Plină a Căpșunilor 2025: Când are loc și ce semnificație are?
Fapt divers marți, 10 iunie 2025, 20:52

Luna Plină a Căpșunilor 2025: Când are loc și ce semnificație are?

Pe 11 iunie 2025, cerul nopții va fi luminat de Luna Plină a Căpșunilor, un fenomen astronomic spectaculos, cunoscut drept ultima lună plină a...

Luna Plină a Căpșunilor 2025: Când are loc și ce semnificație are?
Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii germane din Banatul Montan – 10 iunie 2025: 47 ani de la trecerea la cele veşnice
Fapt divers marți, 10 iunie 2025, 17:31

Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii germane din Banatul Montan – 10 iunie 2025: 47 ani de la trecerea la cele veşnice

Alexander Tietz (1898–1978), etnograf, scriitor și pedagog născut la Reșița, rămâne una dintre cele mai influente figuri ale culturii germane...

Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii germane din Banatul Montan – 10 iunie 2025: 47 ani de la trecerea la cele veşnice
Ziua Banatului Montan va fi sărbătorită la mijlocul lunii iunie
Fapt divers luni, 9 iunie 2025, 08:12

Ziua Banatului Montan va fi sărbătorită la mijlocul lunii iunie

Ziua Banatului Montan, sărbătorită oficial pe 15 iunie, va debuta la Reșița cu două zile mai devreme. Președintele Consiliului Județean...

Ziua Banatului Montan va fi sărbătorită la mijlocul lunii iunie
Fapt divers duminică, 8 iunie 2025, 15:55

Praznicul Cincizecimii la Catedrala Episcopală din Caransebeș de Rusalii

În ziua praznicului „Pogorârii Sfântului Duh” Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, a oficiat Sfânta Liturghie urmată...

Praznicul Cincizecimii la Catedrala Episcopală din Caransebeș de Rusalii
Fapt divers duminică, 8 iunie 2025, 00:24

Duminica şi Lunea Rusaliilor – praznic şi sărbătoare în rândul comunităţilor creştine

Duminică, 8 iunie 2025, la 50 de zile după Paști, credincioșii ortodocși, greco-catolici și romano-catolici sărbătoresc Rusaliile sau...

Duminica şi Lunea Rusaliilor – praznic şi sărbătoare în rândul comunităţilor creştine
Fapt divers sâmbătă, 7 iunie 2025, 08:41

Moșii de vară – tradiții, superstiții și obiceiuri pentru sufletele celor adormiți

Moșii de vară 2025 – ce tradiții se respectă în sâmbăta Rusaliilor pentru pomenirea morților În calendarul creștin-ortodox, Moșii de...

Moșii de vară – tradiții, superstiții și obiceiuri pentru sufletele celor adormiți
Fapt divers miercuri, 4 iunie 2025, 19:57

Solistul trupei A-ha, Morten Harket, a fost diagnosticat cu boala Parkinson

Morten Harket, solistul celebrei trupe norvegiene A-ha, a anunțat că suferă de boala Parkinson. Artistul în vârstă de 65 de ani, cunoscut la...

Solistul trupei A-ha, Morten Harket, a fost diagnosticat cu boala Parkinson