Fenomen astronomic rar la sfârşit de iulie. „Luna albastră” NU se va vedea din România
În plus, denumirea de „Lună albastră” a fost inventată de astronomul James Hu Pruitt, care a folosit-o într-un articol publicat în anul 1946 de revista “Sky&Telescope”. Este vorba de o simplă convenție de numire, Luna neschimbându-și efectiv culoarea în cadrul acestui fenomen.
Articol editat de Mirabela Afronie, 31 iulie 2015, 06:39 / actualizat: 31 iulie 2015, 9:36
Fiecare lună calendaristică include o noapte cu Lună plină, dar, întrucât ciclul lunar şi anul calendaristic nu sunt chiar perfect sincronizate, la aproximativ fiecare trei ani, o lună calendaristică include două nopţi cu Lună plină, spune astronomul Liviu Mircea de la Observatorul Astronomic al Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Fenomenul se va produce vineri, 31 iulie la ora 13.43, în plină zi pentru România, fapt care face ca acesta să nu poată fi văzut de la noi.
Satelitul natural al Terrei nu va avea o nuanţă albastră pe 31 iulie, denumirea fenomenului având legătură doar cu apariţia a două Luni pline în decurs de 31 de zile.
Totuşi, Luna apare uneori învăluită într-un halou albastru, însă acest fenomen se produce doar atunci când în atmosfera terestră există cantităţi mari de fum şi de particule, precum cele care provin din erupţii vulcanice uriaşe.
Aşa s-a întâmplat în 1883, când vulcanul Krakatoa a erupt, ejectând în atmosferă atât de multă cenuşă, încât Luna a avut o tentă azurie timp de mai mulţi ani, noapte după noapte, a mai spus Liviu Mircea.
Cel mai recent, satelitul natural al Terrei a părut învăluit într-o nuanţă albastră pe cerul din Edinburgh, Scoţia, în septembrie 1950. Potrivit astronomului Liviu Mircea, fenomenul a fost produs de faptul că Luna era umbrită de un număr mare de nori denşi care conţineau cantităţi mari de fum şi microparticule, ce proveneau de la incendii de pădure din provincia Alberta din Canada. Acele particule au traversat Oceanul Atlantic şi au staţionat o vreme deasupra Scoţiei, generând astfel un spectacol astronomic.
Acest fenomen astronomic se va produce din nou în 21 mai 2016 şi 31 ianuarie 2018.
În plus, denumirea de „Lună albastră” a fost inventată de astronomul James Hu Pruitt, care a folosit-o într-un articol publicat în anul 1946 de revista “Sky&Telescope”. Este vorba de o simplă convenție de numire, Luna neschimbându-și efectiv culoarea în cadrul acestui fenomen.
