Ascultă Radio România Reșița Live

Echinocțiul de primăvară 2017: Astăzi începe primăvara astronomică

Echinocțiul de primăvară 2017: Astăzi începe primăvara astronomică

Articol editat de Gerhard Chwoika, 20 martie 2017, 06:00 / actualizat: 20 martie 2017, 8:50

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

Al doilea echinocţiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecţie din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeşte punctul autumnal.

Echinocţiul de primăvară 2017. Tradiţii, obiceiuri, superstiţii

În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Tradiţiile spirituale ale Echinocţiului de primăvară spun că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.

Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

Strămoşii daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor de pe înălţimi transpun grăitor chiar şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar. Numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importantă să în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general. La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un lăcaş de cult în grotă, se vor fi desfăşurat dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară.

Totuşi, după convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară au suferit o transmutaţie, chiar dacă s-au păstrat în subconştientul colectiv. Focuri se aprindeau în vechime, pentru a arde iarnă şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub formă Focurilor Sfinţilor. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care da direcţia pentru activităţi omeneşti specifice.

Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

Ce legătură există între Echinocțiul de primăvară 2017 și Paște

Conform tradiției creștine, Paștele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocțiu.

Din punct de vedere astrologic, are loc trecerea Soarelui din zodia Peștelui în zodia Berbecului. Asistăm, astfel, la sfârșitul și la începutul unui ciclu zodiacal.

Cum influențează Echinocțiul de primăvară 2017 zodiile

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.

radițiile spirituale afirmă ca orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Sfântul Gheorghe – obiceiuri și tradiții. Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica
Fapt divers miercuri, 23 aprilie 2025, 00:25

Sfântul Gheorghe – obiceiuri și tradiții. Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica

În fiecare an, la 23 aprilie, lumea creştină îl prăznuişte pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Anul acesta, deşi...

Sfântul Gheorghe – obiceiuri și tradiții. Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica
Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple
Fapt divers luni, 21 aprilie 2025, 07:11

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple

Săptămâna Luminată, care începe imediat după Duminica Paștelui, reprezintă o perioadă sacră și plină de bucurie pentru toți...

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple
Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 09:28

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda

Masa de Paște a românilor este marcată de abundență din cele mai vechi timpuri. Mâncărurile diverse, cele mai multe „grele“, astăzi cu...

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda
„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 09:21

„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, un moment profund spiritual care aduce vestea Învierii Domnului și cheamă...

„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 08:00

Cele mai spectaculoase castele din România

Toată lumea cunoaște câteva castele de pe teritoriul României, însă puțini știu că numărul acestora se ridică la aproape 100, fără să...

Cele mai spectaculoase castele din România
Fapt divers sâmbătă, 19 aprilie 2025, 08:38

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Sâmbăta Mare, cunoscută și ca Ziua Tăcerii sau Ziua Înmormântării Domnului, este ultima zi a Săptămânii Patimilor. Aceasta este...

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Fapt divers vineri, 18 aprilie 2025, 11:05

Tradiții și obiceiuri inedite de Paște, în lume

Tradiții și obiceiuri de Paște din lume: Rădăcini spirituale și culturale uimitoare Paștele este una dintre cele mai celebrate sărbători...

Tradiții și obiceiuri inedite de Paște, în lume
Fapt divers vineri, 18 aprilie 2025, 00:01

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos

Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagră, este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Sfântă, care...

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos