Dormi 8 ore și tot te trezești obosit? De ce durata somnului nu este întotdeauna suficientă
Somnul este una dintre funcțiile biologice esențiale pentru sănătate. În timpul nopții, organismul nu „se oprește”, ci desfășoară o serie de procese importante pentru creier, sistemul imunitar, metabolism, sistemul cardiovascular și echilibrul emoțional.
Pentru un adult sănătos, recomandările internaționale susțin în general cel puțin 7 ore de somn pe noapte, în mod regulat, însă numărul de ore nu este singurul criteriu care contează. Calitatea, continuitatea și regularitatea somnului sunt la fel de importante. De aceea, există persoane care dorm 7–8 ore sau chiar mai mult și totuși se trezesc dimineața fără energie, cu senzația că nu s-au odihnit suficient.
Articol editat de Cristian Barbu, 5 august 2026, 12:09 / actualizat: 30 august 2026, 12:10
Somnul contribuie la funcționarea normală a organismului și a creierului. Un somn suficient și de bună calitate susține memoria, atenția, capacitatea de concentrare și reglarea emoțiilor. Pe termen lung, privarea cronică de somn sau somnul insuficient sunt asociate cu un risc mai mare de probleme precum hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, obezitatea și depresia. Lipsa somnului afectează, de asemenea, performanța și timpul de reacție și poate crește riscul de accidente.
Una dintre cele mai importante diferențe este cea dintre durata somnului și calitatea somnului. O persoană poate sta în pat opt ore, însă somnul poate fi fragmentat de numeroase treziri scurte, de probleme respiratorii, de durere, de stres sau de alte tulburări ale somnului. Un indicator important este chiar starea de dimineață. Dacă o persoană se trezește în mod repetat neodihnită, are nevoie de stimulente pentru a funcționa în timpul zilei sau este somnolentă în situații pasive, problema merită investigată și este recomandată evaluare medicală inclusiv persoanelor care dorm mai mult de 8 ore, dar nu se simt odihnite.
Care ar putea fi cauzele pentru care ne putem trezi obosiți după o noapte aparent suficientă?
1. Somn fragmentat. Uneori, trezirile nocturne sunt atât de scurte încât persoana nici nu și le amintește dimineața. Totuși, fragmentarea somnului poate afecta senzația de odihnă. Zgomotul, temperatura nepotrivită din dormitor, lumina, nevoia de a merge frecvent la toaletă, durerea sau alte disconforturi pot contribui la întreruperea somnului.
2. Apneea obstructivă în somn. În această afecțiune, respirația se poate opri și relua în mod repetat în timpul somnului. Printre semne se numără sforăitul puternic, pauzele de respirație observate de partener, senzația de sufocare sau gâfâitul în timpul nopții. Ziua pot apărea somnolență, oboseală, dificultăți de concentrare și dureri de cap. Dacă există astfel de semne, este recomandată discuția cu medicul, care poate indica o evaluare specializată și, atunci când este necesar, un studiu de somn.
3. Insomnia. Poate însemna dificultăți de adormire, treziri repetate, trezirea prea devreme sau un somn perceput ca neodihnitor. Insomnia poate afecta concentrarea, memoria, dispoziția și funcționarea de zi cu zi. Stresul, anxietatea, schimbările de program și anumite probleme medicale pot contribui la apariția insomniei.
4. Program de somn.Nu contează doar câte ore dormim, ci și când dormim. Organismul are un ceas biologic intern, iar lumina și întunericul contribuie la reglarea ciclului somn–veghe. Culcarea și trezirea la ore foarte diferite de la o zi la alta pot perturba acest ritm. De exemplu, o persoană poate dormi opt ore, dar dacă într-o zi se culcă la 22:30, iar în alta la 02:00, organismul poate avea dificultăți în menținerea unui ritm stabil.
5. Cafeaua, alcoolul și nicotina. Ceea ce consumăm în a doua parte a zilei poate influența somnul. Cofeina poate întârzia adormirea și poate afecta somnul la unele persoane, mai ales atunci când este consumată târziu. Nicotina este, de asemenea, un stimulent.Alcoolul poate crea impresia că ajută la adormire, însă poate duce la un somn mai superficial și la treziri nocturne.
6. Unele medicamente sau probleme medicale. Anumite afecțiuni și unele medicamente pot influența somnul.Durerea cronică, refluxul gastroesofagian, tulburările de dispoziție, sindromul picioarelor neliniștite și alte afecțiuni pot, de asemenea, afecta odihna nocturnă.
Pe termen scurt, efectele unui somn neodihnitor pot fi ușor de observat: oboseală, iritabilitate, dificultăți de concentrare, memorie mai slabă, somnolență și scăderea capacității de a reacționa rapid. Dar când persist, consecințele sunt mai grave, de aceea, este necesar un consult la medicul specialist și un stil de viață sănătos.
Există câteva aspecte de care putem ține cont pentru o stare de bine, care să ajute și somnul, precum un program relativ constant, adormit la aceleași ore, o perioadă de tranziție către somn, mai liniștită, cu activități cu rol de relaxare, investirea într-o saltea potrivită, în obiecte și decorațiuni în dormitor, în lumină potrivită. De asemenea, activitatea fizică regulată în timpul zilei este benefică pentru sănătate și poate susține somnul. Limitarea consumului cafelei în a doua parte a zilei poate ajuta, de asemenea, la calitatea unui somn mai bun.