Prima pagină » Fapt divers » Descoperire inedită a unor cercetători din Cluj şi Mureş în lupta contra bolii care omoară un milion de oameni anual
Descoperire inedită a unor cercetători din Cluj şi Mureş în lupta contra bolii care omoară un milion de oameni anual
Balog Adalbert, prorector la Universitatea Sapientia Cluj, a declarat pentru „Adevărul“ că totul a început din 2012. Avea un proiect despre ciuperca simbiontă. A testat relaţia dintre mai multe plante şi această ciupercă. A încercat cu roşia, ardeiul, căpşunul, însă doar la năfurică a observat schimbările dorite. A durat luni întregi până cercetătorii au găsit metoda potrivită ca simbioza dintre năfurică şi acea ciupercă să fie reuşită. „Rezultatele arată că această simbioză este pozitivă pentru fiecare partener. Şi ciuperca obţine nişte substanţe de la plantă, şi planta primeşte nişte substanţe de la ciupercă“, explică Balog Adalbert, prorector al Universităţii Sapientia din Cluj. Din primele teste s-a observat că, în urma simbiozei, se măreşte foarte mult volumul rădăcinii plantei, iar asta îi permite năfuricii să primească o cantitate mai mare de minerale din sol, să devină mai rezistentă şi să se dezvolte cu puţină apă datorită unor proteine ce apar.
Explicaţia prorectorului: stânga sus – plantaţia de năfurică (Artemisia annua) în timpul experimentului; stânga jos, masa de rădăcină fără (stânga) şi cu ciuperca simbiontă Rhizophagus irregularis (dreapta). Dreapta sus frunza de năfurică fără, stânga jos cu ciuperca simbiontă Rhizophagus irregularis cu creştere semnificative a glandelor epidermice producători de artemisinin. Protectorul povesteşte că acea ciupercă are o formă de filament foarte subţire care intră în rădăcina năfuricii, iar simbioza duce la mărirea volumul rădăcinii şi al glandelor de pe frunze ce secretă substanţa folosită în tratamentul malariei. Au urmat apoi zeci şi zeci de teste. S-au probat mai multe metode de realizare a simbiozei şi s-a descoperit cea potrivită: în 4-5 zile simbioza e finalizată. Testele s-au făcut pe circa 400 de plante de năfurică în simbioză cu ciuperca. Experimentele au arătat creşterea conţinutului de artemisinină cu 17% raportat la 100 de grame de frunză. Balog mai spune că munca lor nu se va opri aici, deşi una dintre cele mai bine cotate reviste de botanică din lume, Frontiers în Plant Science, le-a publicat un studiu despre descoperire.
Din toamnă vor să repete testul pe circa 2.000 de plante de năfurică. Intenţionează să le cultive pe un teren din campusul universitar din Târgu-Mureş. Au deja jumătate dintre plante, comandate de la o mare companie farmaceutică din China, companie ce vinde şi plante medicinale. Extinderea studiului înseamnă şi cooptarea în echipa de cercetare, pe lângă doctoranzi, şi a unor ingineri horticoli.
Prorectorul de la Sapientia mărturiseşte că a fost surprins că Frontiers în Plant Science le-a publicat studiul la doar 6 săptămâni după ce l-au trimis, asta în condiţiile în care uneori cercetătorii stau şi un an până li se publică articolele. Artemisinina a fost descoperită de cercetătoarea chineză Youyou Tu care a luat, în 2015, Premiul Nobel pentru această mare reuşită în Medicină. Dacă studiul cercetătorilor din Cluj şi Mureş va demonstra că substanţa ce tratează malaria poate fi produsă industrial, atunci – susţine Balog – preţul medicamentului folosit în tratarea malariei ar putea scădea. Circa 550 de milioane de oameni sunt infectaţi anual cu malarie şi aproximativ 1 milion de oameni mor în fiecare an, majoritatea copii.
Cercetători de la Universitatea Sapientia Cluj şi UMF Târgu-Mureş au găsit o metodă prin care se obţine, cu puţină apă, o cantitate mai mare de artemisinină, substanţă folosită în medicamentul ce tratează malaria, în urma simbiozei dintre o ciupercă şi o plantă. În cercetarea lor, începută acum 6 ani, s-au folosit zeci de plante medicinale numite uzual năfurică (Artemisia annua) şi o ciupercă simbiontă (Rhizophagus irregularis). Năfurica e o plantă medicinală cultivată în regiunile tropicale şi subtropicale care produce în mod normal substanţa folosită în tratamentul malariei, dar nu în cantităţi mari din lipsa apei. Echipa coordonată de Balog Adalbert de la Universitatea Sapientia Cluj şi Domokos Erzsébet de la UMF Târgu Mureş au găsit o metodă revoluţionară.
Balog Adalbert, prorector la Universitatea Sapientia Cluj, a declarat pentru „Adevărul“ că totul a început din 2012. Avea un proiect despre ciuperca simbiontă. A testat relaţia dintre mai multe plante şi această ciupercă. A încercat cu roşia, ardeiul, căpşunul, însă doar la năfurică a observat schimbările dorite. A durat luni întregi până cercetătorii au găsit metoda potrivită ca simbioza dintre năfurică şi acea ciupercă să fie reuşită. „Rezultatele arată că această simbioză este pozitivă pentru fiecare partener. Şi ciuperca obţine nişte substanţe de la plantă, şi planta primeşte nişte substanţe de la ciupercă“, explică Balog Adalbert, prorector al Universităţii Sapientia din Cluj. Din primele teste s-a observat că, în urma simbiozei, se măreşte foarte mult volumul rădăcinii plantei, iar asta îi permite năfuricii să primească o cantitate mai mare de minerale din sol, să devină mai rezistentă şi să se dezvolte cu puţină apă datorită unor proteine ce apar.
Explicaţia prorectorului: stânga sus – plantaţia de năfurică (Artemisia annua) în timpul experimentului; stânga jos, masa de rădăcină fără (stânga) şi cu ciuperca simbiontă Rhizophagus irregularis (dreapta). Dreapta sus frunza de năfurică fără, stânga jos cu ciuperca simbiontă Rhizophagus irregularis cu creştere semnificative a glandelor epidermice producători de artemisinin. Protectorul povesteşte că acea ciupercă are o formă de filament foarte subţire care intră în rădăcina năfuricii, iar simbioza duce la mărirea volumul rădăcinii şi al glandelor de pe frunze ce secretă substanţa folosită în tratamentul malariei. Au urmat apoi zeci şi zeci de teste. S-au probat mai multe metode de realizare a simbiozei şi s-a descoperit cea potrivită: în 4-5 zile simbioza e finalizată. Testele s-au făcut pe circa 400 de plante de năfurică în simbioză cu ciuperca. Experimentele au arătat creşterea conţinutului de artemisinină cu 17% raportat la 100 de grame de frunză. Balog mai spune că munca lor nu se va opri aici, deşi una dintre cele mai bine cotate reviste de botanică din lume, Frontiers în Plant Science, le-a publicat un studiu despre descoperire.
Din toamnă vor să repete testul pe circa 2.000 de plante de năfurică. Intenţionează să le cultive pe un teren din campusul universitar din Târgu-Mureş. Au deja jumătate dintre plante, comandate de la o mare companie farmaceutică din China, companie ce vinde şi plante medicinale. Extinderea studiului înseamnă şi cooptarea în echipa de cercetare, pe lângă doctoranzi, şi a unor ingineri horticoli.
Prorectorul de la Sapientia mărturiseşte că a fost surprins că Frontiers în Plant Science le-a publicat studiul la doar 6 săptămâni după ce l-au trimis, asta în condiţiile în care uneori cercetătorii stau şi un an până li se publică articolele. Artemisinina a fost descoperită de cercetătoarea chineză Youyou Tu care a luat, în 2015, Premiul Nobel pentru această mare reuşită în Medicină. Dacă studiul cercetătorilor din Cluj şi Mureş va demonstra că substanţa ce tratează malaria poate fi produsă industrial, atunci – susţine Balog – preţul medicamentului folosit în tratarea malariei ar putea scădea. Circa 550 de milioane de oameni sunt infectaţi anual cu malarie şi aproximativ 1 milion de oameni mor în fiecare an, majoritatea copii.
Muzică pentru Viaţă: comunitatea croată din Caraş-Severin se alătură campaniei Radio Reşiţa pentru construirea primului spital pentru bolnavii de cancer din judeţ
Muzică pentru Viaţă: comunitatea croată din Caraş-Severin se alătură campaniei Radio Reşiţa pentru construirea primului spital pentru...
Muzică pentru Viață: Comunitatea din Ciudanoviţa se alătură campaniei Radio Reşiţa pentru construirea primului spital pentru bolnavii de cancer din Caraş-Severin
Muzică pentru Viață: Comunitatea din Ciudanoviţa se alătură campaniei Radio Reşiţa pentru construirea primului spital pentru bolnavii de...
