Datini şi obiceiuri de Ajun

În Ajunul Crăciunului, în Banat, sudul Transilvaniei, Oltenia, Muntenia şi sudul Moldovei se pleacă la colindiş. În noaptea de 24 spre 25 decembrie, copiii pleacă cu Moş-Ajunul.

Articol editat de Valentina Adam, 24 decembrie 2021, 06:30

Strigătele lor în cete mai mici sau mai mari sunt: „Bună dimineaţa la Moş-Ajun!” Unii mai adaugă: „Că-i într-un ceas bun!” sau „Da-i mai bună a lui Crăciun!” Stăpânul casei iese şi le dăruieşte colaci (numiţi tot „colindeţe”), mere, nuci, câte o bucată de carne, în prezent şi cornuri, bomboane, biscuiţi şi bani.

În sudul şi vestul ţării, oamenii îi numesc pe copii „piţărăi”. Unii poartă colindeţe: nişte beţe de alun, lungi şi groase, decojite în formă de spirală şi afumate, ca să fie împestriţate cu alb şi negru. Cu ele înteţesc focul cu vetre, tot ca fie păsări multe în curte tot anul. Unii ating şi vacile, ca să fete viţei frumoşi, sau vitele bolnave, pentru sănătate. Prin unele sate, gazdele le dau copiilor farfurii cu seminţe de grâu, dovleac, porumb şi conducătorul cetei le aruncă în sus, ca să crească grânele cât casa.

În zilele Naşterii Domnului sau chiar de la Crăciun până la Bobotează, copiii până în 7 – 8 ani merg cu steaua.

„Steaua nu se face oricum! Pe o sită veche se prind 5, 6, 8 sau 12 coarne triunghiulare, care se leagă între ele prin sfori. Se acoperă totul cu hârtie colorată, tăiată mărunt, cu bucăţele de oglindă, iar în centru se lipeşte o icoană de hârtie. În interior se agaţă un clopoţel şi stelarul o va mişca în ritmul cântecului. Cântecele de stea au fost compuse de către preoţi sau învăţători şi se referă la Naşterea Domnului, uciderea pruncilor de către Irod, steaua care i-a condus pe magi, darurile crailor etc”, spune expertul Ana Pascu, muzeograf la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

În Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, steaua are un mâner mobil şi, în timpul cântecului, copiii o învârtesc. Acolo, steaua însoţeşte Irozii, spune Ana Pascu.