Cum au ajuns românii să se închine la primari şi la mame de patroni pe banii lor

De sute de ani, domnitorii, aristocraţii şi negustorii ţărilor române au ctitorit, cu bani proprii, biserici, şcoli şi spitale. Astăzi însă, ideologia lor filantropică este pătată de politicienii populişti, avizi de imagine electorală. Printre sfinţi, mucenici şi mitropoliţi, în zeci de biserici au apărut pictaţi pe pereţi, în stofe scumpe, primari, deputaţi şi senatori, scrie digi24.ro.

Articol editat de Mirabela Afronie, 23 octombrie 2016, 20:39

În noua biserică a Bârladului, fostul edil, Constantin Constantinescu, este pictat cu cravată, insignă şi palton. Figureaza ca şi ctitor. Dar banii pe care i-a alocat pentru construcţia edificiului au provenit din taxele şi impozitele bârlădenilor.

„În decursul mandatului vechiului Executiv au fost alocaţi în jur de 90.000 de lei noi pentru această biserică. Eu cred că un om cu bun-simţ, dacă ar aloca bani de la bugetul local, nu cred că e normal să-ţi pictezi, să ai o icoană dintr-o biserică din municipiul Bârlad. Este corect să fie aşa în condiţiile în care participi la construcţia acestui lăcaş de cult cu bani proprii, nu şi când sunt folosiţi bani de la bugetul local. Când sunt bani de la bugetul local, sunt bani proveniţi de la sponsori care aveau lucrări de construcţie în Bârlad, mi se pare inadmisibil şi de prost gust să-ţi pui tabloul într-o biserică”, spune Daniel Buzamat, fost consilier local.

„Îi pictăm doar pe ctitori. El nu este ctitor. Este un intermediar, este un binefăcător, este un om care a sprijinit biserica. Dar ctitor înseamnă să contribui din averea personală. El a gestionat o avere, a noastră. O avere comună a comunităţii”, spune Alexandru Gherasim, preot paroh Biserica Sf. Silvestru.

Fostul primar nu-şi mai comentează, astăzi, tabloul dintre sfinţi. La sfinţirea bisericii a profitat însă de conjunctură ca să-şi mai satisfacă un moft: cel de-al doilea hram al lăcaşului să poarte prenumele defunctei sale soţii.

„Dacă aşa au hotărât preoţii care au fost atunci, nu mă deranjează”, spune un localnic.

Rugăciune la mama unui patron

Scenariul bârlădeanului s-a repetat în Teleorman, la Zimnicea. Oraşul pe care Nicolae Ceauşescu l-a reclădit integral după seismul din anul 1977 se zbate astăzi în sărăcie şi în şomaj.

Cu aportul câtorva investitori şi printr-un transfer de bani din bugetul local, zimnicenii au reuşiţ totuşi, să ridice o biserică şi în centrul oraşului. În tabloul votiv însă, lângă mitropolit şi sfinţi, a fost pictat ca şi ctitor primarul Petre Pârvu.

Pictura murală i-a adus primarului mai multe critici decât laude, aşa că, după cum ne-a confirmat telefonic, i-a cerut preotului paroh să o şteargă. Spre mirarea enoriaşilor însă, preotul a agăţat peste imaginea edilului Pârvu un poster imprimat cu portretul mamei unuia dintre contribuabili.

După înlocuirea ctitorului, noua imagine din Pronaosul bisericii „Sfântul Filip” este un poster. Acesta este mai scurt decât pictura lui Petre Pârvu, iar mama lui Paul Albu lasă impresia că este încălţată cu pantofii primarului.

Unul dintre preoţii care oficiază slujbe în biserica cu poster pe Pronaos lasă explicaţiile pe seama oficialilor Episcopiei: „N-am ce să vă răspund. Mai bine mergeţi la Episcopie, vorbiţi, vă rog. V-am spus că nu sunt preotul bisericii şi nu ştiu…”

„Cred că dimensiunea aceasta a ctitorului zilelor noastre trebuie să fie însoţită de o adevărată smerenie. Până la urmă, repet: faci lucrul acesta pentru că închini biserica lui aceea lui Dumnezeu. Nu o foloseşti ca un instrument prin care tu te postaziezi în ctitor”, afirmă dr. Tanasia Văietiş, muzeograf la Mănăstirea Stavropoleos.

Sfântul Ilie şi un condamnat penal

În judeţul Gorj, la Padeş, politicul stă iar agăţat la Pronaos. Dan Ilie Morega, fostul preşedinte al Cooperaţiei de Consum din Târgu-Jiu, în vremea comunismului, fost prefect, fost preşedinte al PNL Gorj, fost membru al PDSR, al PC, al APR, al PRM şi al UNPR este pictat în biserica cea nouă, ca şi ctitor, alături de sfântul Ilie şi mitropolitul Teofan al Olteniei.

„Este chipul meu în mână cu o carte, pentru că în 2003 eu eram decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii de Stat Constantin Brâncuşi. Şi cartea se cheamă – Corupţie, sărăcie şi poliţie politică”, spune Dan Ilie Morega, ctitor.

Mitropolia Olteniei a cerut refacerea picturii, din cauză că poziţia mâinii drepte a politicianului pare că binecuvântează enoriaşii. Dispoziţia a fost ignorată însă, iar pictura nu a mai fost refăcută, niciodată.

„Pe cine îl deranjează, înseamnă că nu gândeşte că a făcut un efort Dan Ilie Morega, să facă această biserică”, îi ia apărarea un localnic.

Privit ca un lider suprem în Padeşul natal, Dan Ilie Morega susţine că a finanţat biserica prin efort personal, în onoarea familiei şi a localnicilor. Recunoaşte însă că l-au ajutat şi prietenii.

În faţa bisericii, o placă menţionează funcţiile şi traseismul politic al lui Dan Ilie Morega. Nicio literă însă despre stufosul său cazier penal: pe 20 decembrie 2007 a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influenţă în scopul obţinerii de beneficii necuvenite şi instigare la abuz în serviciu.

Un an mai tarziu, a fost trimis în judecată într un alt dosar, pentru fapte de corupţie. Iar în anul 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare.

Ctitori pe banii oamenilor

Moda politicienilor pictaţi printre sfinţi nu a ocolit nici judeţul Hunedoara. Cât timp a fost primar PSD în localitatea Şoimuş, Laurenţiu Nistor a transferat bani din bugetul local pentru construirea bisericii din satul Bejan. De bucurie, preotul paroh l-a numit ctitor, pictorul l-a conturat în costum, pe Pronaos, chiar lângă Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, iar enoriaşii l-au votat deputat.

„Este o decizie a comunităţii referitoare la pictarea celor care sunt ctitori ai unor biserici, ai unor aşezăminte bisericeşti, ai celor care s-au implicat activ în finalizarea lucrărilor”, spune Gabriel Miricescu, purtător de cuvânt Episcopia Devei şi Hunedoarei.

În pisania bisericii scrie că „toate cheltuielile au fost achitate de Consiliul Local Şoimuş, prin grija primarului”. Conform canoanelor, înseamnă ca nu deputatul Laurenţiu Nistor este ctitorul, ci toţi contribuabilii comunei Şoimuş.

„Nu putem impune ştergerea picturii atâta vreme cât, după cum am spus, este o decizie a comunităţii. Respectiv a Consiliului Parohial, a oamenilor din localitate. Să nu uităm că domnul Nistor este fiu al acelei localităţi, este născut acolo. Şi probabil pentru oamenii localităţii este o mândrie că a ajuns să ocupe anumite demnităţi publice. Şi astfel dânşii sunt mândrii şi dornici să-l aibă pe dânsul pictat în biserică”, mai spune purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

O parte din încâlcita poveste a ridicării lui Laurenţiu Nistor la rang de ctitor fără merit este istorisită deseori în biserica din Bejan.

Laurenţiu Nistor este deputat. Numele şi funcţia îi sunt scrise cu litere aurite pe Pronaos: „Domnul Laurenţiu Nistor. 1990 – 2008, primarul comunei. Din 2008 deputat”.

După două mandate de parlamentar a ajuns preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara. Potrivit reprezentanţilor locali ai PSD, acum este internat în spital, cu probleme cardiace, şi urmează să fie supus unor evaluări medicale.

„Nu cred că am cădere să le transmit un mesaj. Dar ce pot să spun e o trimitere pe care aş face-o la actul ctitoririi din vechime. În timpurile Evului Mediu, actul de a ctitori o biserică, de a întemeia o mânăstire, era un act de credinţă”, spune dr. Tanasia Văietiş, muzeograf la Mănăstirea Stavropoleos.

Pe lista politicienilor pseudo-ctitori este şi fostul deputat vâlcean Vasile Bleotu. În anul 2004 a mijlocit alocarea de la bugetul statului a sumei de patru miliarde de lei vechi pentru construirea bisericii Sfântul Gheorghe Izvoranul, din Drăgăşani. Ca recompensă, a primit titulatura de ctitor şi a fost pictat lângă sfinţi. Pentru eternitate, pe tabloul mural care îl reprezintă a scris cu litere mari: DEP. De la… deputat.