Creştinii de toate confesiunile prăznuiesc astăzi Înălţarea Domnului, iar românii de pretutindeni cinstesc cultul eroilor

Înălțarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine, celebrată la 40 de zile după Paști, întotdeauna într-o zi de joi. Această zi sfântă marchează momentul în care Iisus Hristos S-a înălțat la ceruri, în fața ucenicilor Săi, de pe Muntele Măslinilor din Ierusalim.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 29 mai 2025, 00:07

Semnificația religioasă a Înălțării

Potrivit relatărilor biblice, după Învierea Sa, Iisus S-a mai arătat ucenicilor timp de 40 de zile, vorbindu-le despre Împărăția lui Dumnezeu. În ziua Înălțării, Hristos le-a dat ultimele învățături și promisiunea Duhului Sfânt, care avea să coboare peste ei la 10 zile după, de Rusalii. Martorii evenimentului au fost și doi îngeri, care au vestit a doua venire a Domnului.

În „Crezul” niceo-constantinopolitan, dar și în „Simbolul Apostolic”, Înălțarea este recunoscută ca un moment cheie al mântuirii.

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Domnului

În tradiția populară românească, Înălțarea Domnului mai este cunoscută și sub denumirea de Ispas, numele păstorului care ar fi fost martor nevăzut al Înălțării. În această zi, în multe regiuni ale țării, oamenii respectă o serie de obiceiuri transmise din generație în generație:

• Se vopsesc ouă roșii, exact ca de Paști, și se pregătesc bucate tradiționale.

• Oamenii se salută cu: „Hristos S-a înălțat!” – „Adevărat S-a înălțat!”.

• Se împletesc frunze de nuc la brâu, amintind de cele purtate de Iisus la Înălțare.

• Leușteanul și alte plante de leac (paltinul, alunul) se sfințesc și se folosesc pentru protecție și vindecare.

• Femeile nu împrumută sare și nu oferă foc din casă, pentru a proteja gospodăria.

• Se spune că cei care mor între Paști și Înălțare merg direct în Rai, fără a trece prin Judecata de Apoi.

Pomenirea eroilor români

Pentru Biserica Ortodoxă Română, Înălțarea Domnului este și Ziua Eroilor. Prin hotărârile Sfântului Sinod din 1999 și 2001, această sărbătoare a fost consacrată ca sărbătoare națională bisericească dedicată memoriei celor care s-au jertfit pentru neam, credință și patrie. După Sfânta Liturghie, în toate bisericile din țară și diaspora se oficiază slujbe de pomenire la morminte, troițe și monumente.

Superstiții și practici populare

• Se bat vite cu leuștean, pentru sănătate și spor.

• Se taie păr din coada vitelor și se îngroapă în furnicare, pentru belșug.

• Este ultima zi în care se mai pot înroși ouă.

• Se fac pomeni pentru morți: pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu.

• În unele locuri, se țin Moșii de Ispas, iar casele și mormintele se împodobesc cu crengi de paltin și frunze de leuștean.

• Se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai.

Paștele Cailor și legende populare

O legendă populară spune că, la nașterea lui Iisus, caii au fost neastâmpărați în grajdul lui Crăciun, iar Maica Domnului i-a blestemat să nu fie sătui decât în joia din săptămâna a șasea după Paști, cunoscută și ca Paștele Cailor.

Lăcașuri de cult în sărbătoare

În județul Caraș-Severin, peste 20 de biserici ortodoxe își serbează astăzi hramul, printre care cele din: Armeniș, Berzovia, Borlova, Bozovici, Ciclova Română, Cuptoare, Eftimie Murgu, Potoc, Sat Bătrân, Şuşca și schitul Reșița.

Înălțarea Domnului este o sărbătoare cu profunde semnificații religioase și culturale. Ea unește credința creștină cu tradițiile populare românești, oferind prilejul de a cinsti memoria eroilor, de a ne întoarce la valorile spirituale și de a transmite mai departe obiceiuri păstrate de veacuri.

Despre simbolistica praznicului de Înălţare a Domnului, aflăm de la părintele Petru Berbentia din municipiul Reşiţa:

Despre simbolistica cultului eroilor aflăm de la consilierul cultural al Episcopiei Caransebeşului, arhimandrit dr. Casian Ruşeţ:

Casian Ruşeţ a mai subliniat pentru Radio Reşiţa că, ciclul sărbătorilor pascale se va încheia odată cu sărbătoarea Rusaliilor, în data de 8 şi 9 iunie 2025.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro