“Radioul este cu adevărat teatrul minţii.” Mercedes McCambridge
Întreaga dezvoltare a undelor radio se datorează, de fapt, invențiilor precum telegraful și telefonul.
Primul mesaj transatlantic radiotelegrafiat
Adevăratul deschizător de drumuri, în domeniul comunicațiilor radio, este italianul Guglielmo Marconi, care demonstrează fezabilitatea comunicațiilor radio. Marconi a început prin a face diverse experimente în curtea casei, într-un an de zile reușind să trimită și să primească primul semnal radio, pe o distanță de 2377 de metri. Emigrează în Anglia, tocmai pentru a-și putea valorifica experimentele și, până în 1899, reușește să transmită un semnal wireless de-a lungul Canalului Mânecii, iar la doi ani distanță primește înapoi. ca răspuns. litera “S”.
În zilele noastre, radioul folosește o tehnologie foarte simplă. Orice configurație, de dispozitiv radio pentru emisie-recepție, presupune existenţa unui transmiţător şi a unui receptor. Rolul transmiţătorului este de a prelua un anume tip de mesaj, cum ar fi vocea unui solist, sau date pentru modemurile radio, să îl codifice sub forma unei unde electromagnetice sinusoidale şi să îl transmită prin aer, sub forma undelor radio. Rolul receptorului este, desigur, recepţia acestor unde radio, precum şi decodificarea şi extragerea mesajului util din structura lor. Atât emiţătorul, cât şi receptorul folosesc antene pentru a radia (transmite), respectiv recepţiona undele electromagnetice.
Radioul în România
A existat o perioadă, în România, în care radioul, altul decât cel public, ne era prietenul ascuns. Acum undele radio poartă prin aer conversații, muzică, imagini şi date invizibile, câteodată chiar şi la milioane de kilometri depărtare.
Explozia radiourilor comerciale a modificat percepţia ascultătorului. Pentru cei trecuţi de o anumită vârstă radioul înseamnă locul de unde afli, în primul rand, informaţia. Cei tineri însă, vad, în radio, prietenul care le oferă muzica pe care vor să o asculte. Radioul a devenit, în zilele noastre, mult mai apropiat de ascultător; modul de adresare a devenit 1 la 1.
Radiofonia românească a debutat în 1908, prin instalarea unui post de radiotelegrafie la Constanța, aparținând Serviciului Maritim Român.
În 1 noiembrie 1928 s-a lansat în eter prima emisiune care începea cu cuvintele: “Alo, Alo, aici Radio București!”
FM și AM
Radioul FM funcționează similar radioului AM. Diferenţa apare la modalitatea de modulaţie a undei purtătoare. În cazul radioului AM (amplitude modulation), amplitudinea (puterea) semnalului variază pentru a încorpora componenta informaţională de sunet. În cazul FM-ului (frequency modulation) frecvenţa semnalului purtător este cea care variază.
Deşi staţiile FM oferă înaltă fidelitate, cele AM au o arie de acoperire mult superioară. Semnalele radio AM sunt cele din zona 550 kHz – 1600 kHz. Radioul FM emite între 88 MHz şi 108 MHz.
Mai timid decât alte sectoare, cel al radiodifuziunii a urmat, şi el, trendul digitalizării, posturile începând să emită masiv și prin internet.
Radioul rămâne unul dintre mijloacele majore de informare în masă şi de divertisment.
Ziua Mondială a Radioului este aniversată pe data de 13 februarie.