Ajunul Crăciunului, ultima zi din Postul Naşterii Domnului când se merge în colindat şi se coc cozonacii
Ajunul Crăciunului – semnificații, tradiții și pregătiri pentru Nașterea Domnului
Articol editat de Gerhard Chwoika, 24 decembrie 2025, 00:30 / actualizat: 24 decembrie 2025, 13:46
Ajunul Crăciunului, sărbătorit anual pe 24 decembrie, este una dintre cele mai încărcate emoțional zile din calendarul creștin. Este momentul în care oamenii fac ultimele cumpărături pentru masa de Crăciun, își pregătesc locuințele pentru marea sărbătoare, împodobesc bradul și așteaptă cu bucurie Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, dar și sosirea darurilor aduse de Moș Crăciun.
Ajunul Crăciunului – ultima zi de post
Din punct de vedere religios, Ajunul Crăciunului marchează ultima zi a Postului Nașterii Domnului, o perioadă de 40 de zile dedicată curățirii sufletești, rugăciunii și cumpătării. Credincioșii sunt chemați în această zi la reculegere, la fapte bune și la pregătire spirituală pentru întâmpinarea marii sărbători a creștinătății.
Simbolistica și însemnătatea spirituală a Ajunului
Ziua de Ajun are o profundă semnificație spirituală, fiind un timp al așteptării și al speranței. Potrivit părintelui Ovidiu Tinca, din Parohia Obreja, această zi îi îndeamnă pe credincioși să își deschidă inimile, să se apropie de Dumnezeu și de cei dragi, trăind cu smerenie și bucurie taina Nașterii Domnului.
Ajunul Crăciunului – tradiție, credință și familie
Ajunul Crăciunului rămâne o zi a tradițiilor românești, a colindelor, a pregătirilor făcute cu dragoste și a momentelor petrecute în familie. Este clipa în care credința, obiceiurile și bucuria se împletesc, vestind începutul uneia dintre cele mai frumoase sărbători ale anului.
Nașterea Domnului, vestită prin colinde – tradiții și obiceiuri de Crăciun
Nașterea Domnului este vestită în întreaga lume prin colinde, iar primii care dau glas acestor cântări sfinte sunt chiar credincioșii, încă din dimineața zilei de Crăciun, în drumul lor spre lăcașele de cult. Colindele transmit bucuria Nașterii lui Iisus Hristos și păstrează vie una dintre cele mai vechi tradiții ale creștinătății.
Legende și tradiții legate de Nașterea Domnului
Numeroase tradiții populare marchează această zi sfântă. Una dintre cele mai cunoscute legende spune că Maica Domnului, înainte de a naște, i-a cerut ajutorul lui Moș Ajun, care, considerându-se prea sărac, a îndrumat-o către fratele său mai înstărit, Moș Crăciun. Astfel, Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era Moș Crăciun, o poveste simbolică despre generozitate și ospitalitate.
Bradul de Crăciun – simbol al vieții și speranței
Unul dintre cele mai importante obiceiuri de Crăciun este împodobirea bradului, tradiție cu origini în popoarele germanice. După Primul Război Mondial, acest obicei s-a răspândit în întreaga Europă, iar ulterior a devenit o tradiție universală. Bradul, veșnic verde, este simbol al vieții, speranței și veșniciei.
Colindatul – obicei păstrat din generație în generație
Cântatul colindelor este un obicei nelipsit atât în Ajunul Crăciunului, cât și în zilele ce urmează. Prin colinde, oamenii vestesc Nașterea Mântuitorului și transmit urări de pace, sănătate și belșug gazdelor care îi primesc.
Vâscul – simbol al norocului și prosperității
În tradiția creștin-ortodoxă, se spune că acela care așază vâsc în casă în perioada Crăciunului va avea parte de un an îmbelșugat, de fericire și de pace în familie. Acest obicei completează atmosfera de sărbătoare și întărește credința în bine și armonie.
Nașterea Domnului rămâne, astfel, o sărbătoare a credinței, tradiției și bucuriei, în care colindele, obiceiurile și simbolurile aduc lumină în sufletele tuturor.
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro