Ziua internaţională a sărutului este celebrată, anual, la 6 iulie. A apărut în 2006, în Marea Britanie şi, în decurs de câţiva ani, a devenit o sărbătoare internaţională, potrivit daysoftheyear.com.
Scopul acestei zile este de a le da o ocazie în plus îndrăgostiţilor de a fi aproape unul de celălalţ dar şi de a evidenţia varietatea de sensuri pe care le are acest gest.
Expresie a afecţiunii umane, sărutul trimite o cascadă de impulsuri prin neuroni şi eliberează un amestec de hormoni dintre care cei mai importanţi sunt oxitocina, care mediază relaţiile sociale, dopamina, cu rol în stimularea dorinţei, şi serotonina, ce contribuie la o stare de bine şi fericire. De asemenea, sărutul reduce nivelul cortizolului (hormon al stresului). Sărutul reduce tensiunea arterială, îmbunătăţeşte sistemul imunitar şi reduce reacţiile alergice, conform www.healthline.com.
Ca manifestare culturală, sărutul este prezent în foarte multe opere de artă. Constantin Brâncuşi a exprimat această formă a afecţiunii umane în seria de sculpturi „Sărutul”, precum şi în lucrarea monumentală „Poarta sărutului”.
În pictură, sărutul a fost imortalizat, printre alţii, de Francesco Hayez (1859), Edvard Munch (1897), Pablo Picasso, Marc Chagall, Rene Magritte, Roy Lichtenstein sau Banksy, notează www.widewalls.ch.
Una dintre cele mai faimoase picturi ce poartă numele „Sărutul” („Liebespaar”) este cea în ulei realizată de pictorul austriac simbolist Gustav Klimt (1862-1918). Lucrarea a fost realizată între anii 1907 şi 1908, la apogeul „Perioadei de aur”, în care Klimt a preferat nuanţele de auriu, realizate din frunze (foiţe) de aur.
Tabloul „Sărutul” înfăţişează un cuplu îmbrăţişat, trupurile celor doi fiind înfăşurate în mantii decorate într-un stil ce aminteşte atât de Art Nouveau, extrem de popular la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, cât şi de Mişcarea pentru Arte şi Meşteşuguri, apărută în Marea Britanie şi, de asemenea, extrem de populară la începutul anilor 1900. Combinaţia rezultată este numită „Jugendstil”.
Pictura „Sărutul” poate fi admirată în galeria Austriacă Belvedere (Osterreichische Galerie Belvedere), găzduită de Palatul Belvedere din Viena, potrivit https://www.belvedere.at/en.
În film, sărutul a debutat în pelicula „The Kiss”, ce datează din 1896, potrivit imdb.com. Scena dintre Mary Irwin şi John Rice a durat 18 secunde, suficient cât să declanşeze un adevărat scandal mediatic şi să-i aducă regizorului William Heise acuza că ar dori coruperea şi decadenţa publicului american.
Deşi interpretăm, de obicei, sărutul ca pe o formă de afecţiune şi, de cele mai multe ori, ni-l imaginăm în context romantic şi senzual, el poate fi şi un semn de respect, prietenie, salut, admiraţie, reconciliere, de intenţii pacifiste sau chiar un mod de a transmite norocul. În context religios, faţă de diferite obiecte de cult, sărutul exprimă devotament şi evlavie.
Un comportament asemănător sărutului se întâlneşte la anumite specii de mamifere, în special primate. Este greu de spus, însă, dacă la oameni sărutul este un gest instinctiv sau unul învăţat. Este util de reţinut că, în anumite ţări, sărutul în locuri publice este infracţiune sau, în cel mai bun caz, contravenţie.
Agerpres