Ziua a fost aleasă pentru a marca data la care, în anul 1909, au fost declarate, în Suedia, din nevoia de a proteja natura într-o lume copleşită de interese economice, primele nouă parcuri naţionale din Europa.
Iniţiativa de a înscrie în calendarul evenimentelor europene data de 24 mai ca Zi Europeană a Parcurilor aparţine, din anul 1999, Federaţiei Europene EUROPARC, care are drept obiectiv conservarea frumuseţilor naturale şi a zonelor protejate. Federaţia a luat fiinţă în anul 1973 şi reprezintă în prezent 365 de membri din 36 de ţări: arii protejate, departamente guvernamentale, ONG-uri şi companii implicate în managementul zonelor verzi din Europa, a apelor şi mărilor, a munţilor, pădurilor şi a moştenirii culturale din aceste locuri.
Natura nu are graniţe şi de aceea EUROPARC îşi propune să încurajeze cooperarea dintre ţări în toate aspectele care privesc managementul ariilor protejate pentru a îmbunătăţi şi conserva pentru viitor moştenirea noastră comună.
Directorul Administraţiei Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului, Nicolae Ifca despre importanţa şi necesitatea marcării evenimentului:
De la parcul de vânătoare, la parcurile tematice
În vremurile când viaţa era simplă şi apropiată de natură, în Galia ţarcurile în care se ţineau oile erau numite, în latina vorbită de localnici, „parricus”. Apoi, francezii au spus „parc”, englezii „park”, spaniolii „parque” şi italianii „parco”, terenurilor de vânătoare împrejmuite cu garduri înalte unde vânau doar regii şi nobilii evului mediu, iar pe la 1200 se spunea astfel şi spaţiilor pe care creşteau pomi fructiferi, livezilor.
Primele spaţii pentru plimbare au fost amenajate în 1574 la Alameda de Hércules, în Sevillia, cu o alee publică de promenadă şi grădini urbane, apoi la Budapesta, pe proprietăţile familiei Batthyány, deschise mai târziu şi publicului. Şi în Franţa, Italia sau în Anglia acelor timpuri în jurul castelelor şi a marilor conace se faceau parcuri întinse uneori pe sute de hectare şi proiectate de grădinari celebri care arătau, prin mărime şi felul în care era amenajat terenul, bogăţia şi statutul proprietarului.
În secolului XVIII a început să conteze estetica parcului şi peisajul natural a fost îmbunătăţit de arhitecţi peisagişti, ca de exemplu Capability Brown care a amenajat mai mult de 170 de grădini în jurul marilor castele din Anglia, inclusiv celebrele Kew Gardens, grădina botanică regală.
El a renunţat la rigoarea geometrică a parcurilor regale franceze şi a impus un nou stil de modelare a peisajului, intrat curând în modă: pajiştile cu iarbă ajungeau până lângă casă, arborii erau fie grupaţi în centuri verzi, fie răzleţi, iar baraje invizibile pe cursul micilor cursuri de apă formau serpentine de iazuri.
Astăzi arhitecţii sau designerii peisagişti utilizează softuri dedicate pentru a crea planurile de plantări, servicii horticole, lucrări de amenajare a terenului şi infrastructurii şi de modelare a peisajului pentru amenajarea parcurilor.
Secolul XIX a adus revoluţia industrială şi pe măsură ce oraşele se aglomerau, pe terenurile private de vanatoate sau în jurul clădirilor publice au fost amenajate parcurile publice. De exemplu la Viena în 1819 s-a făcut parcul Burggarten, în apropierea Operei, la comanda lui Francisc I al Austriei, primul împărat al Imperiului Austriac, un mare pasionat de grădinărit. Prater, un mare teren regal de vânătoare, a fost declarat de Împăratul Josef al II-lea parc pentru amuzament public şi s-a creat apoi zona de distracţii, Wurstelprater, deşi vânătoarea pe aceste terenuri a mai fost posibilă până în 1920. La Londra pe la mijlocul secolului XVII, în timpul regelui Charles al II-lea, s-a făcut în preajma palatelor Buckigham şi St. James Parcul St. James, inspirat de splendidele grădini ale palatelor regale din Franţa.
Hyde Park, împreună cu Grădinile Kensington, au fost la început pădurea unei mănăstiri, apoi teren de vânătoare al regelui Henry VIII şi loc pentru dueluri. În 1730 s-au amenajat drumuri pentru trăsuri şi lacurile Serpentine şi The Long Water şi Hyde Parc a fost deschis publicului , iar în 1851 a găzduit Marea Expoziţie Universală. Pădurea unde odată trăiau căprioare este astăzi este “plămânul Londrei” pentru că cele 140 de hectare de arbori curăţă aerul de fum şi poluanţi.
Primul parc public este considerat cel din Liverpool, deschis în 1843, pentru că a fost conceput încă de la început pentru a avea această destinaţie, fiind făcut pe un teren cumpărat cu acest scop de un filantrop şi donat apoi municipalităţii pentru a fi amenajat.
Conceptul de parc naţional pentru conservarea peisajului natural a fost creat de americani.
În 30 iunie 1864 preşedintele Abraham Lincoln semna legea de creare a Yosemite Grant care punea sub protecţia autorităţilor din California un habitat situat de-a lungul versantului vestic al munţilor Sierra Nevada, cu arbori sequoia şi mii de specii de plante şi fauna bogată.
Se deschidea astfel calea pentru întemeierea la 1 martie 1872 a primului parc naţional din lume, Yellowstone, pe teritoriul a trei state federale Wyoming, Montana şi Idaho, unde accesul era strict supravegheat şi orice activitate umană sau poluatoare strict interzisă, pentru a păstra intactă biodiversitatea şi a nu strică echilibrul natural. Spre deosebire, în parcurile naturale sunt permise activităţi umane, însă sub stricta reglementare.
În România primul parc naţional a fost Parcul Naţional Retezat, creat în 1935, iar în prezent sunt constituite 13 parcuri naţionale, 14 parcuri naturale şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Parcuri naționale din Banat
Parcului National Semenic – Cheile Carasului > Situat în sud-vestul Romaniei, centrul judetului Caras – Severin. Principalele intrari în parc sunt în localitatile Resita, Iabalcea, Carasova, Anina, Prigor, Crivaia, Garana. In interiorul parcului, accesul este permis pe cele 9 trasee turistice marcate si pe drumurile publice. Traseul turistic Resita – Dunare face legatura la sud cu Parcul National Cheile Nerei – Beusnita.
Parcul National Cheile Nerei > Situat în sud-vestul Romaniei, sudul judetului Caras – Severin. Principalele intrari în parc sunt în localitatile Anina, Oravita, Ciclova Româna, Ilidia, Sasca Romana, Carbunari, Sopotu Nou, Moceris. In interiorul parcului, accesul este permis pe cele 5 trasee turistice marcate.
Parcul National Domogled > Situat în sud-vestul Romaniei, în judetele Caras – Severin, Mehedinti si Gorj. Principalele intrari în parc sunt în localitatile Baile Herculane, Izverna, Closani, Motru.In interiorul parcului national, accesul este permis pe cele 29 trasee turistice marcate sau în curs de marcare si pe drumurile publice.
Parcul National Portile de Fier > Este situat în sud-vestul Romaniei, în judetele Caras – Severin si Mehedinti. Principalele intrari în parc sunt în localitatile Socol, Naidas, Carbunari, Toplet. In interiorul parcului natural, accesul este permis pe traseele turistice marcate sau în curs de marcare si pe drumurile publice.
