Ascultă Radio România Reșița Live

19 martie – Ziua paşaportului românesc

Pașaportul românesc are o istorie care acoperă mai mult de un secol și a evoluat în 111 ani de la o ,,cărticică mică portativă”la documentul electronic pe care astăzi peste 6,5 milioane de cetățeni români îl poartă în călătoriile lor.

19 martie – Ziua paşaportului românesc

Articol editat de Valentina Adam, 19 martie 2023, 08:46 / actualizat: 19 martie 2023, 10:00

Un moment de referință în evoluția istorică a pașaportului românesc îl constituie promulgarea, la 19 martie 1912, de către Regele Carol I, a primei legi moderne care se referea la pașapoarte, denumită Lege asupra pașapoartelor.

Astfel, prin această lege, statul român introducea primele principii generale în privința pașapoartelor și pentru trecerea frontierei, obligatorii pentru autorități și cetățeni. Fie că s-au numit salvconducte, teșcherele, foi de pribegie, foi de circulație, foi de călătorie, pasuri sau pașapoarte, aceste documente de trecere a frontierei emise de autoritățile statale certificau, în esență, identitatea, cetățenia și calitatea posesorului

Eliberate de Ministerul de Interne și de prefecții de județe, pașapoartele erau emise în numele regelui și aveau formatul unei cărți mici portative, de dimensiunile 9 cm pe 13 cm, fiind compuse din 20 pagini numerotate.

Termenul de pașaport – prin care se desemna documentul general de călătorie în baza căruia călătorii români puteau circula peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic – apare prima dată reglementat în Regulamentele Organice, intrate în vigoare în 1830 în Moldova și în 1831 în Țara Româneasc.

În decursul anilor, au fost introduse mai multe tipuri de pașapoarte: diplomatice (în 1920), colective și de serviciu (în 1941).

Activitatea de eliberare a pașapoartelor a revenit în exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne, în anul 1948. Regimul sever al călătoriilor în străinătate a fost menținut până în decembrie 1989. Prin Decretul-Lege nr. 10/ianuarie 1990 s-au liberalizat călătoriile cetățenilor români în străinătate și s-au desființat vizele.

Începând cu 1 ianuarie 2005, la nivel național, activitatea de pașapoarte a trecut în subordinea Instituției Prefectului.

În conformitate cu Regulamentul (C.E.) nr. 2252/2004 al Consiliului Uniunii Europene din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și documente de călătorie emise de statele membre, România, ca stat membru, a introdus pașapoartele electronice. În evoluția formei și conținutului său, odată cu inserarea unor elemente de identificare biometrică, se realizează o corelație fiabilă între deținătorul legal al documentului și documentul respectiv.

 Cetățenii români au câștigat o mai mare libertate de circulație începând cu data de 1 ianuarie 2007, de când cartea de identitate valabilă poate constitui document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene.

Din februarie 2010, se pot depune documente, respectiv obține pașapoarte simple electronice sau temporare, și la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Potrivit noilor modificări legislative aduse Legii nr. 248/2005, începând cu data de 20 iulie 2018 se emit pașapoarte simple electronice de tip nou, îmbunătățite ca aspect și elemente de siguranță cu valabilitate de 10 ani pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani, 5 ani pentru minorii cu vârste cuprinse între 12-18 ani şi 3 ani pentru minorii cu vârsta de până la 12 ani.

De la începutul anului 2023 și până în prezent Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte din cadrul Instituției Prefectului – județul Caraș-Severin a soluționat aproximativ 2439 de cereri pentru eliberarea pașapoartelor, din care 2232 pentru eliberarea pașaportului electronic și 181 pentru eliberarea pașaportului temporar.

Totodată, la ghișeul serviciului au fost eliberate un număr de 1286 pașapoarte, din care 163 pașapoarte temporare și 1123 pașapoarte electronice. Au fost livrate prin curier, la domiciliile titularilor, un număr de 933 pașapoarte simple electronice.

În ceea ce privește restricțiile la libera circulație implementate în aceeași perioadă, le-a fost limitat dreptul la libera circulație în străinătate unui număr de 49 persoane, ca urmare a hotărârilor definitive comunicate de către instanțele de judecată.

De asemenea, activitatea de preluare a cererilor pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice, respectiv a pașapoartelor simple temporare se realizează atât în baza programărilor online efectuate pe site-ul: www.epasapoarte.ro, cât și în baza programărilor efectuate la ghișeul serviciului, se arată într-un comunicat de presă transmis de Prefectura Caraș Severin.

Sfântul Gheorghe – obiceiuri și tradiții. Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica
Fapt divers miercuri, 23 aprilie 2025, 00:25

Sfântul Gheorghe – obiceiuri și tradiții. Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica

În fiecare an, la 23 aprilie, lumea creştină îl prăznuişte pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Anul acesta, deşi...

Sfântul Gheorghe – obiceiuri și tradiții. Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica
Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple
Fapt divers luni, 21 aprilie 2025, 07:11

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple

Săptămâna Luminată, care începe imediat după Duminica Paștelui, reprezintă o perioadă sacră și plină de bucurie pentru toți...

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple
Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 09:28

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda

Masa de Paște a românilor este marcată de abundență din cele mai vechi timpuri. Mâncărurile diverse, cele mai multe „grele“, astăzi cu...

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda
„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 09:21

„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, un moment profund spiritual care aduce vestea Învierii Domnului și cheamă...

„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 08:00

Cele mai spectaculoase castele din România

Toată lumea cunoaște câteva castele de pe teritoriul României, însă puțini știu că numărul acestora se ridică la aproape 100, fără să...

Cele mai spectaculoase castele din România
Fapt divers sâmbătă, 19 aprilie 2025, 08:38

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Sâmbăta Mare, cunoscută și ca Ziua Tăcerii sau Ziua Înmormântării Domnului, este ultima zi a Săptămânii Patimilor. Aceasta este...

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Fapt divers vineri, 18 aprilie 2025, 11:05

Tradiții și obiceiuri inedite de Paște, în lume

Tradiții și obiceiuri de Paște din lume: Rădăcini spirituale și culturale uimitoare Paștele este una dintre cele mai celebrate sărbători...

Tradiții și obiceiuri inedite de Paște, în lume
Fapt divers vineri, 18 aprilie 2025, 00:01

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos

Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagră, este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Sfântă, care...

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos