Ascultă Radio România Reșița Live

19 martie – Ziua paşaportului românesc

Pașaportul românesc are o istorie care acoperă mai mult de un secol și a evoluat în 111 ani de la o ,,cărticică mică portativă”la documentul electronic pe care astăzi peste 6,5 milioane de cetățeni români îl poartă în călătoriile lor.

19 martie – Ziua paşaportului românesc

Articol editat de Valentina Adam, 19 martie 2023, 08:46 / actualizat: 19 martie 2023, 10:00

Un moment de referință în evoluția istorică a pașaportului românesc îl constituie promulgarea, la 19 martie 1912, de către Regele Carol I, a primei legi moderne care se referea la pașapoarte, denumită Lege asupra pașapoartelor.

Astfel, prin această lege, statul român introducea primele principii generale în privința pașapoartelor și pentru trecerea frontierei, obligatorii pentru autorități și cetățeni. Fie că s-au numit salvconducte, teșcherele, foi de pribegie, foi de circulație, foi de călătorie, pasuri sau pașapoarte, aceste documente de trecere a frontierei emise de autoritățile statale certificau, în esență, identitatea, cetățenia și calitatea posesorului

Eliberate de Ministerul de Interne și de prefecții de județe, pașapoartele erau emise în numele regelui și aveau formatul unei cărți mici portative, de dimensiunile 9 cm pe 13 cm, fiind compuse din 20 pagini numerotate.

Termenul de pașaport – prin care se desemna documentul general de călătorie în baza căruia călătorii români puteau circula peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic – apare prima dată reglementat în Regulamentele Organice, intrate în vigoare în 1830 în Moldova și în 1831 în Țara Româneasc.

În decursul anilor, au fost introduse mai multe tipuri de pașapoarte: diplomatice (în 1920), colective și de serviciu (în 1941).

Activitatea de eliberare a pașapoartelor a revenit în exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne, în anul 1948. Regimul sever al călătoriilor în străinătate a fost menținut până în decembrie 1989. Prin Decretul-Lege nr. 10/ianuarie 1990 s-au liberalizat călătoriile cetățenilor români în străinătate și s-au desființat vizele.

Începând cu 1 ianuarie 2005, la nivel național, activitatea de pașapoarte a trecut în subordinea Instituției Prefectului.

În conformitate cu Regulamentul (C.E.) nr. 2252/2004 al Consiliului Uniunii Europene din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și documente de călătorie emise de statele membre, România, ca stat membru, a introdus pașapoartele electronice. În evoluția formei și conținutului său, odată cu inserarea unor elemente de identificare biometrică, se realizează o corelație fiabilă între deținătorul legal al documentului și documentul respectiv.

 Cetățenii români au câștigat o mai mare libertate de circulație începând cu data de 1 ianuarie 2007, de când cartea de identitate valabilă poate constitui document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene.

Din februarie 2010, se pot depune documente, respectiv obține pașapoarte simple electronice sau temporare, și la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Potrivit noilor modificări legislative aduse Legii nr. 248/2005, începând cu data de 20 iulie 2018 se emit pașapoarte simple electronice de tip nou, îmbunătățite ca aspect și elemente de siguranță cu valabilitate de 10 ani pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani, 5 ani pentru minorii cu vârste cuprinse între 12-18 ani şi 3 ani pentru minorii cu vârsta de până la 12 ani.

De la începutul anului 2023 și până în prezent Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte din cadrul Instituției Prefectului – județul Caraș-Severin a soluționat aproximativ 2439 de cereri pentru eliberarea pașapoartelor, din care 2232 pentru eliberarea pașaportului electronic și 181 pentru eliberarea pașaportului temporar.

Totodată, la ghișeul serviciului au fost eliberate un număr de 1286 pașapoarte, din care 163 pașapoarte temporare și 1123 pașapoarte electronice. Au fost livrate prin curier, la domiciliile titularilor, un număr de 933 pașapoarte simple electronice.

În ceea ce privește restricțiile la libera circulație implementate în aceeași perioadă, le-a fost limitat dreptul la libera circulație în străinătate unui număr de 49 persoane, ca urmare a hotărârilor definitive comunicate de către instanțele de judecată.

De asemenea, activitatea de preluare a cererilor pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice, respectiv a pașapoartelor simple temporare se realizează atât în baza programărilor online efectuate pe site-ul: www.epasapoarte.ro, cât și în baza programărilor efectuate la ghișeul serviciului, se arată într-un comunicat de presă transmis de Prefectura Caraș Severin.

Caraș-Severin: 10 mănăstiri de vizitat în minivacanța de Paște
Fapt divers duminică, 12 aprilie 2026, 08:00

Caraș-Severin: 10 mănăstiri de vizitat în minivacanța de Paște

Asociația Banatul Montan le propune turiștilor în această mini vacanță un tur al celor mai cunoscute mănăstiri din județul Caraș Severin....

Caraș-Severin: 10 mănăstiri de vizitat în minivacanța de Paște
Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX
Fapt divers sâmbătă, 11 aprilie 2026, 17:25

Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX

Cozonacul, unul dintre cele mai cunoscute deserturi de sărbătoare din România, are o istorie strâns legată de evoluția tehnologiei de măcinare...

Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX
Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Fapt divers sâmbătă, 11 aprilie 2026, 00:38

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Sâmbăta Mare, cunoscută și ca Ziua Tăcerii sau Ziua Înmormântării Domnului, este ultima zi a Săptămânii Patimilor. Aceasta este...

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 15:13

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița

Reșița a trăit în Vinerea Mare un moment de profundă încărcătură spirituală, odată cu desfășurarea, în premieră, a pelerinajului...

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 14:52

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș

Foarte mulți credincioși au venit la Catedrala Episcopală din Caransebeș să se roage împreună cu Preasfințitul Părinte Episcop Lucian la...

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 07:10

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

Sezonul de vizitare la Peștera Comarnic se deschide oficial de Paște! Situată în inima Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, Peștera...

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 00:11

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște

Vinerea Mare, cunoscută și sub numele de Vinerea Patimilor, este o zi de profundă reculegere pentru creștinii ortodocși, marcând jertfa...

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 17:41

Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în România, de Paștele 2026

Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi adusă în România în Sâmbăta Mare, pe 11 aprilie 2026, continuând tradiția inițiată în anul 2009 de...

Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în România, de Paștele 2026