Anual, la 16 octombrie, este marcată ziua europeană a resuscitării.
Sunt organizate evenimente care au drept scop educarea populației în ceea ce privește acordarea primului ajutor unei persoane care a suferit un stop cardiac.
Iniţiativa unei asemenea zile a avut-o, în anul 2013, Consiliul European de Resuscitare (CER).
În Europa, anual, peste 350.000 de oameni suferă un stop cardio-respirator în afara spitalelor, deci fără a putea beneficia de asistență medicală imediată, și numai una din șase victime primește ajutor de urgență din partea semenilor.
Victimele au nevoie de manevre de resuscitare în cel mai scurt timp posibil, deoarece resuscitarea asigură un debit cardiac mic, dar esențial, către inimă și creier.
O intervenție corectă și în timp util ar putea dubla sau chiar tripla rata de supraviețuire, astfel că ar putea fi salvate anual circa 100.000 de vieți, potrivit experţilor.
Dacă în țări precum Spania sau Germania rata de intervenție publică în caz de stop cardio-respirator se situează între 12% – 15%, în Suedia sau Olanda șansa de a beneficia de prim ajutor din partea semenilor este de aproape 60%.
În schimb 9 din 10 români nu ştiu să acorde primul ajutor. Este statistica îngrijorătoare care duce ţara noastră pe ultimul loc din Europa când vine vorba de intervenţiile în situaţii de urgenţă. Cei mai mulţi oferă o sticlă de apă sau încearcă să mişte victima care a leşinat pe stradă. Dar, ca să salveze o viaţă, e nevoie întâi să înveţe de la specialişti.
Doar 10% dintre români pot da primul ajutor în cazul situaţiilor de urgenţă
Prea puţini, pentru câte accidente au loc zilnic, spun specialiştii.
Recent, ministrul învățământului, Ligia Deca afirma că sub 10% dintre elevii din România fac opționalul Educație pentru sănătate. Un motiv invocat de școli e că nu sunt specialiști care să poată să predea această disciplină.
”Avem deja de mulți ani un opțional național educație pentru sănătate, care poate fi urmat de către elevi de la clasa I până la clasa a XII-a. Din păcate, sunt prea prea puțini elevi care beneficiază de acest opțional. Vorbim despre sub 10% dintre elevii din România care au acces la astfel de cursuri, iar unul dintre motivele invocate de către școli este lipsa specialiștilor care să poată să predea această disciplină. Cred că avem nevoie de educație pentru sănătate în toate formele ei, adecvată vârstei și predată de către specialiști.”
În martie 2023, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spunea la rândul lui că disciplina ”Educație pentru sănătate” trebuie să fie predată obligatoriu în școli, cu un conținut adecvat vârstei: „Până nu o să introducem ca disciplină obligatorie Educaţia pentru sănătate în şcoli nu o să progresăm în foarte multe domenii, inclusiv în cel al sarcinilor nedorite.”
Modulele de educație pentru sănătate, financiară, de mediu, rutieră, juridică sau antreprenorială devin „teme” obligatorii în planurile-cadru și programa școlară, conform Legii învățământului preuniversitar.
