125 de ani de la nașterea Smarandei Brăescu, românca recunoscută ca „Regina Aerului”

Parlamentul a adoptat în decembrie legea care declară anul 2022 „Anul Smaranda Brăescu”, dedicat primei femei parașutist din România, campioană mondială absolută la parașutism în urma unui salt de la peste 7.000 de metri. Smaranda Brăescu spunea că își dăruiește viața țării și de aceea își dorește să câștige gloria sportivă.

Articol editat de Valentina Adam, 21 mai 2022, 10:14

Date semnificative

• 2 octombrie 1931: a stabilit recordul european feminin de salt cu parașuta de înălțime, de la 6.000 de metri;
• 19 mai 1932: a devenit campioană mondială la parașutism;
• 19 mai 1936: a devenit prima femeie care a traversat Marea Mediterană, cu un avion cu un singur motor şi fără escală pe insule, stabilind și un record mondial.

Biografie

Născută în familia răzeșului Brăescu, Smaranda s-a născut pe 21 mai 1897, într-o familie care va avea 5 fete și 4 băieți. Copilăria și-a petrecut-o în satul natal. În perioada 1904-1909 urmează școala primară din Vizurești, iar în 1911 pleacă la Bârlad, unde, până în 1913, urmează cursurile școlii secundare de fete.

Aici, la Bârlad, Smaranda Brăescu, în 27 mai 1911, la vârsta de 15 ani, are primul „contact” cu aviația. Gheorghe Negrescu sosise în oraș într-un temerar raid aerian, București-Bârlad. Sosirea fusese anunțată pentru 26 mai, dar din cauza unor probleme tehnice la motor, acesta aterizează pe un teren lângă Râmnicu Sărat. După ce a fost reparată o conductă de ulei, a doua zi acesta pleacă în zbor spre Bârlad, undemai face o demonstrație de zbor și în cursul după-amiezii, zburând de lângă gradina publică peste oraș. Smaranda a continuat studiile de liceu la Bârlad, a fost apoi învățătoare suplinitoare în Hănțești, apoi ajunge la Tecuci, unde se înființase o școală militară de pilotaj. Aici, în anul 1923, Smaranda Brăescu zboară penntru prima oară cu Dumitru Naidinescu, la recomandarea fratelui ei, pictorul Tache Brăescu, care a fost observator în aviația română în timpul războiului.

Revine la școala militară de la Tecuci cu solicitarea de a deveni pilot, dar reglementările militare și aeronautice ale vremii nu permiteau femeilor acest lucru.Dezamăgită de refuzul aviatorilor, Smaranda vine în București unde lucrează la Astra Română, urmând în același timp cursurile Academiei de Arte Frumoase, secția ceramică și decorațiuni.În această perioadă Smaranda devine pasionată de parașutism, se documentează, corespondează din 1927 cu inginerul german Otto Heinecke, care a realizat mai multe parașute. Cu 60.000 lei adunați cu dificultate din numeroase împrumuturi, pleacă la Berlin, unde cumpără o parașută Schroeder cu 40.000 lei. După o serie de antrenamente și cursuri de cunoașterea parașutei, sub îndrumarea lui Otto Heinecke, la 5 iulie 1928 Smaranda Brăescu a executat primul salt cu parașuta, de la o înălțime de 600 m, pe aerodromul Staaken, devenind astfel prima femeie parașutist din România.

Tânăra participă la mitingul aerian din 26 octombrie 1928 de la Băneasa, unde execută primul salt în țară. Se adresează, cu insistență, autorităților române pentru a fi sprijinită la realizarea unui record mondial, să se lanseze cu parașuta de la 6500 m dintr-un avion Potez, dar acestea îi cer 25000 lei pentru benzină și ulei, fiind necesare mai multe zboruri de antrenament. Respinsă de autorități, se decide să strângă bani și să plece în America pentru a-și îndeplini visul. Începe o campanie de salturi demonstrative și participări la o serie de mitinguri aeriene.În martie 1931 cumpără o nouă parașută din Germania și apoi, la București, reia „asaltul autorităților aeronautice”, dorind realizarea recordului în țară.

Primul record pe care Smaranda l-a doborat a fost cel mondial feminin stabilit in America.

S-a întâmplat pe 2 octombrie 1931, când tînăra a sarit cu parasuta de la 6.000 de metri, stabilind un record national absolut (masculin-feminin) si un nou record mondial feminin. Pentru aceasta realizare, Smaranda a fost rasplatita cu ordinul Virtutea Aeronautica, clasa Crucea de Aur.Pe 19 mai 1932, in America, Sacramento, in vecinatatea Muntilor Sierra Nevada, Smaranda a doborat recordul mondial absolut sarind de la 7.200 metri inaltime.

A activat ca instructoare la Batalionul 1 de paraşutişti de la Băneasa. În timpul războiului a fost pilot în celebra „Escadrilă Albă” de avioane sani­tare, pe frontul de Răsărit şi apoi pe frontul de Vest în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia. Pentru că a semnat, alături de alte 11 personalităţi, un memoriu prin care condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 și a trimis documentul Comisiei ­Aliate de Control, a fost condamnată de comunişti la închi­soare în contumacie.

A trăit refugiată și s-a stins în anonimat, în 2 februarie 1948, la doar 51 de ani, fiind îngropată sub numele de Maria Popescu, la Cimitirul Central din Cluj.

• Foto credit: Facebook/ Smaranda Brăescu