Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, la deschiderea „Media 2020”

”Doamnelor şi domnilor, pentru mine este o mare plăcere să mă aflu aici cu dumneavoastră, la acest eveniment care ne aduce împreună la Bucureşti, reprezentanţi ai mass media din toată lumea, şi îmi exprim satisfacţia deosebită din partea Guvernului României că aţi ales România ca punctul de întâlnire pentru un asemenea prilej deosebit şi SRR a făcut orice efort pentru a face aceste eveniment un succes. Dragi colegi, daţi-mi voie să mă adresez dumneavoastră superficial, sunt doar un diplomat, nu un om de mass media, să mă adresez subiectului principal al conferinţei – a aduce mass-media în viitor. Ca diplomaţi în Ministerul de Extene, noi ştim că informaţia este putere. Cu o vreme în urmă, jurnalismul se transmitea prin trei canale importante: radio, TV şi presa scrisă, dar internetul a schimbat totul, de la obţinerea până la împărţirea de informaţii, iar acum puterea este cât de repede poţi obţine şi comunica această informaţie. Câteodată, totul se face aproape în timp real şi cei care primesc primii ştirile au puterea, dar adevărata provocare este concurenţa de zi cu zi, aceea de a furniza informaţii, bazat pe surse pe care ne putem baza. Şi avem o dublă provocare, de a obţine informaţia rapid şi de a o obţine cu acurateţe. Consider că aceasta va continua să fie provocarea principală a peisajului mass-media în 2020, dar ne putem doar închipui cum va arăta asta în anul 2020. Noi modalităţi de comunicare se nasc în termeni istorici, se nasc ieri şi deja au devenit indispensabili. Primul SMS s-a trimis acum 22 de ani, Google s-a fondat acum 17 ani, Facebook a apărut acum aproape 11 ani, la fel şi Flickr şi YouTube, la un an după aceea Twitter, în 2006. Acestea sunt cele mai de popularitate platforme, dar altele prind teren şi reformează modul în care arată presa. Ca şi actori instituţionali, precum ministerele de externe, alte ministere, guvernele, modul în care acestea îşi gestionează comunicarea publică, iar aceste platforme sunt folosite ca sursă de informare şi canale de împărţire a informaţiilor cu un simplu clic sau o apăsare de buton. În plus, internetul este mobil şi obiceiurile consumatorilor se aşteaptă a se schimba dramatic, de aceea instituţiile publice, de asemenea, trebuie să se adapteze. Ministerul Afacerilor Externe se adaptează la platforme digitale pentru comunicare în chestiuni diplomatice şi afaceri de externe. Recunoaştem rolul mass media tradiţională, dar şi rolul din ce în ce mai mare al reţelelor sociale şi a publicării online şi a pieţelor viitoare. În spiritul popularităţii, reţelele sociale au deschis noi modalităţi în care ştirile pot ajunge la public şi modul în care acestea reacţionază, la rândul lor, devenind ele însele o sursă de informare. Iar astăzi, mai mult decât oricând, putem vorbi despre angajarea cetăţeanului în procesul de a crea ştiri şi al politicilor publice, indiferent de canalul care se foloseşte pentru transmitere. Jurnalismul cetăţenesc pe care l-am văzut pe programul dumneavoastră se va concentra pe faptul că există o schimbare în jurnalism, care are un impact deosebit în schimbarea agendei publice pentru instituţii. Nu cu multă vreme în urmă, jurnalismul era pentru cei puţini care aveau o pregătire, o şcoală. Ei şi opiniile lor dădeau forma agendei publice, însă, în timpuri mai recente, tehnologia a adus provocări enorme. Internetul a devenit o prezenţă zilnică şi a evoluat de la rolul dedivertisment până la rolul de reţea de informare globală. oamenii creează ştiri, folosind acelaşi mediu. Deci cetăţenii raportează, publică, laudă şi critică pentru un public global, care înainte era la dispoziţia numai a unor reţele mondiale. Deci, cetăţenii pot face o diferenţă enormă. Cazurile umanitare sunt un exemplu excelent. Ştiu, de asemenea, că vorbim de raportarea de dezastre, pentru salvare de vieţi. Conferinţa aceasta dovedeşte că jurnalismul ajută şi pe cei nevoiaşi. După cutremurul care a lovit Nepalul pe 25 aprilie, Facebook şi-a activat capacitatea de a disemina informaţii pentru cei care aşteptau ştiri despre cei dragi lor. Fiecare imagine pusă online făcea mai mult decât o mie de cuvinte şi fără ajutorul dumneavoastră, a mass-media, n-am fi putut realiza atât de repede magnitudinea dezastrului şi nevoia de a lua atitudine imediat. Acum un secol şi jumătate trebuiau zile sau săptămâni, în funcţie de distanţă, pentru ca o telegramă să ajungă la destinaţie; astăzi, totul este transmis aproape instantaneu. Diplomaţia digitală şi comunicaţiile digitale sunt indispensabile, complementare comunicărilor clasice. Dups-a spus de către şeful YouTube, s-a creat o formă mai deschisă de distribuţie, rezultând descentralizare, şi, mai important, de participare, având în vedere impactul Internetului, reţele sociale promovează politici sociale şi alte metode deja stabilite. Deci, diplomaţia digitală aduce noi faţete diplomaţiei, aducând provocări şi oportunităţi. Comunicarea accelerează, există o curgere mult mai rapidă, un flux de informaţii mai rapid şi capacitate mai bună de reacţie la dezastre, posibilităţi de alertare a cetăţeanului la pericole iminente saucoordonări pentru evacuări, de exemplu, din zone de risc. Avem un public mai larg şi comunicări bidirecţionale care permit publicului să stabilească un dialog pentru emiţător sau unul cu altul, dar generează şi concurenţă pentru angajarea publică. Întrebarea la care trebuie răspuns acum este cum putem să convingem publicul să ne asculte mesajele? Dintre miliardele de mesaje pe care le au din atâtea surse, oficiale sau nu, după părerea mea, în plus, gestionarea şi transmiterea de informaţii, provocarea pentru creatorii de conţinut este livrarea unor date bazate pe dovezi clare. Ca ministru, nu pot să nu menţionez că am mare încredere că puterea mass-media va fi covârşitoare în secolul XXI. Media are impact asupra tuturor din lume şi îşi va aduce contribuţia la construirea democraţiei, prosperităţii. mass-media este numit câinele de pază al democraţiei, iar în contextul prezent geopolitic, mai ales în zona noastră imediată, cu crizele de securitate din multe locuri, dar şi cu tendinele extremiste, este crucial ca presa să fie conştientă de acest rol important pe care îl are.

Articol editat de Mirabela Afronie, 30 iunie 2015, 12:57

Ne bazăm pe dumneavoastră să vă continuaţi misiunea, ocrotind statul de drept, drepturile omului şi libertăţile fundamentale, ca şi principiile şi normele dreptului internaţional. Dedicarea dumneavoastră la promovarea unei pieţe media accesibile, dar care este dedicată principiilor de bază, de transparenţă şi democraţie, îmi dă speranţa că mesajul dumneavoastră va ajunge la public nedistorsionat şi clar, iar aceasta este cu atât mai relevant în acest moment, când vedem cum alter-ego-ul jurnalismului, propaganda, cum încearcă să prindă teren, se spune că adevărul te va elibera, iar jurnalismul adevărat reuşeşte asta, pe o scară fără precedent, eliberând minţile oamenilor de opresie, ignoranţă şi teamă. În era digitală de astăzi jurnalismul a ajutat oamenilor, a transformat oamenii obişnuiţi în cetăţeni globali, importanţa misiunii sale nu poate fi ignorată şi de aceea vă doresc succes şi aş dori să ne vedem în parteneriat. Vă urez succes la organizarea acestei conferinţe! Şi, din nou, un cald bun venit la Bucureşti! Vă mulţumesc foarte mult.”