În 2019 se împlinesc trei decenii de la Revoluţia română din decembrie 1989. Sub egida emisiunii Născut în România, sâmbăta şi duminica, de la ora 16:00, Radio România Cultural va oferi, pe parcursul anului, opiniile unor artişti, intelectuali şi personalităţi publice, pe teme generate de existenţa naţiunii în aceşti 30 de ani de libertate.
În luna februarie, echipa, coordonată de Anamaria Spătaru, va discuta cu invitaţii Radio România Cultural despre libertatea câştigată la Revoluţie într-un sens larg, prima dezbatere a seriei fiind realizată de Valentin Protopopescu, pe 2 februarie, când îl va avea ca invitat pe istoricul Constantin Corneanu. „A fost sau n-a fost?” rămâne, şi după 30 de ani, o actuală şi importantă întrebare. Georgeta Drăghici va vorbi, pe 3 februarie, cu scriitorul Bogdan Ghiu despre ce a însemnat libertatea pentru el, pentru generaţia din care face parte, cea care în anii optzeci s-a lovit dur de cenzura şi autocenzura impuse de regim, ce orizonturi i s-au deschis după 1990, cât de liber se consideră astăzi, ce înseamnă că „totul trebuie tradus” în era media şi a globalizării.
Pe 9 februarie, la microfonul Radio România Cultural vine muzicianul Paul Prisada, membru fondator al trupei de rock progresiv Accentde la Tulcea. Pe urmele sale s-au aflat, timp de 15 ani, 29 de turnători şi 28 de ofiţeri de Securitate. Vom afla povestea unui muzician care s-a confruntat din plin cu cenzura şi aspecte din dosarul său de la securitate. Spirit critic şi revoluţionar, Dan Perjovschi, invitatul Luanei Pleşea pe 10 februarie, şi-a căutat propriul limbaj, care să nu vorbească despre ceea ce voiau comuniştii. A devenit activist după 1990, când a şi ieşit pentru prima dată din ţară. Acum este un artist implicat, un promotor al libertăţii de expresie.
Pe 16 februarie, antropologul Gheorghiţă Geană, invitatul Roxanei Păsculescu, vine cu o analiză a felului în care românul a înţeles libertatea din punctul de vedere al mentalităţilor tradiţionale, al obiceiurilor şi tradiţiilor, cum a evoluat conceptul de naţionalism, ce s-a întâmplat cu limba română în noua epocă. Luana Pleşea îl are ca invitat pe 17 februarie pe Marian Staş, expert în educaţie şi susţinător al unei reforme profunde a sistemului, educaţia fiind considerată unul dintre domeniile ce nu au reuşit să treacă cu succes prin cei 30 de ani de schimbări continue.
Pe 23 februarie, Corina Negrea discută cu Călin Alexa, fizician consacrat acum, dar care în anii ‘90 era la început de carieră pe Platforma de la Măgurele. Încă student la fizică în 1989, Călin Alexa a fost contemporan cu decăderea cercetării ştiinţifice în România, a fizicii şi a Platformei în anii ’90 dar şi cu renaşterea acestora. Ultimul invitat al lunii are misiunea dificilă de a lămuri aspectele etice ale contextului în care ne găsim. Constantin Vică, interlocutorul Corinei Negrea de pe 24 februarie, a obţinut titlul de doctor în filosofie, cu o teză despre tehnologia web şi provocările sale de ordin cognitiv, moral şi politic. Ariile sale de interes sunt plasate în etica informaţiei şi computerelor, filosofia informaticii, filosofie socială şi politică, bioetică şi critica proprietăţii intelectuale.
