Motto:”Îmi privesc fotografiile vechi: ce-i cu voi, băieţaşi, pentru ce purtaţi numele meu?” George Călinescu
Ziua de 19 august este dedicată fotografiei, sub denumirea de Ziua Mondială a Fotografiei! O poveste ce zămisleşte stări, suflete ce se compun în alb şi negru sau în buchetul unor culori pentru a se transforma în amintire… Cine nu are un album de poze acasă? Cine, mai ales în pandemie nu a răsfoit pozele de pe vremea când “eram fericiţi şi nu ştiam?”…Declicul aparatului foto, o sclipire de lumină și un moment în timp capturat pentru totdeauna. Un grup de oameni, un apus de soare, o fotografie este poate cel mai aproape de a călători în timp pentru a simți emoția și contextul acelui moment exact.
Despre Ziua Mondială a Fotografiei, ne-a făcut vorbire artistul fotograf Flavian Savescu membru fondator al Foto Clubului Banatul Montan- reprezentantul Global Photographic Union, o asociație cu peste 1.200 de membri fotografi în întreaga lume. A participat la peste 80 de saloane de artă fotografică, naționale și internaționale, peste 750 de acceptări, peste 125 de lucrări distincte acceptate; 48 premii, inclusiv 13 medalii de aur, argint și bronz, mențiuni, diplome și alte premii. Are fotografii expuse în 24 de țări din întreaga lume în urma premiilor și acceptărilor in saloanele de artă fotografică;26 expoziții, inclusiv 8 expoziții personale și 17 expoziții de grup în România, Germania, Austria și Ungaria, fiind, deasemenea laureatul unor premii obținute în Serbia și mai apoi în Argentina, o fotografie cu Cascada Bigăr a obţinut medalia de argint în Rusia.Deține o specializare, Master, la Universitatea de Arte și Design Cluj, Facultatea de Arte Plastice, secția foto-video.
Flavian Savescu este și cel care din pasiunea pentru arta fotografică a pus Reșița pe harta mondială a artei fotografice, organizând primul Salon Internațional de Artă Fotografică AL Banatului de Munte în municipiul de pe Bârzava.
„La mulţi ani, pentru toţi pasionaţii şi iubitorilor de frumos şi în special iubitorilor de fotografie. Mă bucur cu această ocazie că pot să spun şi eu câteva cuvinte prin colaborarea cu Radio România Reşiţa, să le urez tuturor lumină bună şi să se aplece tot timpul sentimentelor şi lucrurilor frumoase pe care le putem aduce în fotografiile noastre.Dacă privim dintr+un anumit punct de vedere, pandemia a ajutat această artă, pentru că noi am avut timp să ne gândim şi să ne aprofundăm ideile pe care acum când libertatea a început să revină să le punem în practică.Fotografia merge înainte aşa cum merg sentimentele noastre şi cred că nimic nu va putea pune căluş fotografiei şi modului nostru de exprimare în domeniul acesta.Ne bucurăm de fiecare dată când putem să exprimăm prin fotografiile noastre aceste trăiri şi vom continua să ne exprimăm aşa pentru că este cel mai frumos mod de a o face.La mulţi ani, tuturor!”
Termenul de fotografie are o triplă semnificație în vorbirea curentă:
este tehnica de a crea imagini sub acțiunea luminii;
este o imagine obținută prin această tehnică;
este o ramură a artei grafice care folosește această tehnică.
Joseph Nicéphore Niépce, un fizician francez, a folosit toate aceste trei proceduri pentru a fixa o imagine pe o plăcă metalică cu depunere de halogenură de argint (1829). Rezultatul a avut o calitate medie. Niépce a murit în 1833, dar invenția sa a fost recuperată de către Louis Daguerre. Din acest motiv, data oficială a invenției fotografiei este 1839, când Daguerre a prezentat invenția numită de el „daghereotip”, care este o simplă ameliorare a descoperirii făcute de Niépce. Proprietar al invenției a devenit statul francez.
Grație daghereotipiei se obține o matriță a mediului pe o placă metalică tratată cu o substanță fotosensibilă , după o expunere de “doar” 8 ore (când cerul este complet senin). Copierea se făcea prin presarea matriței pe suportul de hârtie, ca și la orice tipărire a ziarelor.
Această expunere lentă aduce cu sine câteva probleme: străzile Parisului, chiar și la o oră de vârf, apar în întregime goale. Tehnica va avansa însă rapid, noua invenție făcând să apară și o nouă meserie, aceea de fotograf, căutată în special de ziarele vremii.
În anul 1848, Felix Tournachon, cunoscut mai bine sub numele Félix Nadar, realizează prima fotografie aeriană, fotografiind Parisul din nacela unui aerostat (balon).
Dacă la început negativul (cunoscut și sub numele de “clișeu”) se realiza pe o placă de cristal, pentru a nu avea deformări, placă foarte casabilă și care cerea o manipulare deosebită, prin dezvoltarea artei fotografice a apărut necesitatea unui suport fotosensibil mai ușor de manipulat decât cristalul.
Roll film
George Eastman reușește în anul 1884 să realizeze primul negativ flexibil, pe un suport de nitroceluloză, cunoscut sub denumirea de “roll film”, ușor de manipulat, incasabil și cu aceleași proprietăți fotografice ca și ale plăcii de cristal. Totodată, volumul și greutatea aparatului de fotografiat se micșorează considerabil, transportarea lui nemaifiind o problemă.
Evoluție
În decursul timpului fotografia a evoluat foarte mult. Progresele au urmat trei direcții principale:
reducera duratei de expunere / mărirea sensibilității filmului sau a plăcii;
mărirea stabilității imprimării;
simplificarea aplicării tehnicilor de fotografiat, datorită apariției:
aparatelor de fotografiat din ce în ce mai mici și mai ieftine
substanțelor chimice de developare și stabilizare a peliculei sensibile negative sau a suportului de carton pentru pozitive gata preparate de laboratoare specializate.
Fotografia color
Fotografie color prin sistemul “autochrom”
Ideea de fotografie color a circulat încă de la apariția invenției. Primele experimente fotografice în culoare nu au avut succes, astfel de exemplu nu s-a putut împiedica decolorarea fotografiilor. Prima fotografie cu culori permanente a fost făcută în 1861 de fizicianul James Clerk Maxwell.
Primul sistem color, Autochrome Lumière, a apărut pe piață la 17 decembrie 1903. Acesta era un sistem de fotografie color transparentă. Fotografierea se făcea pe trei plăci fotografice alb/negru cu substanțe cromatice sensibile numai la culorile roșu, verde și albastru. Apoi cele trei fotografii transparente rezultante se suprapuneau, dând o fotografie color transparentă.
Pelicula color de tip Kodachrome a apărut în 1935 și s-a bazat pe emulsii tricromatice. Majoritatea peliculelor color moderne, cu excepția “Kodachrome”, se bazează pe o tehnologie dezvoltată de compania germană Agfa în 1936.
Fotografia instantanee cunoscută sub numele de Polaroid a apărut în anul 1948, fiind pusă la punct de dr. Edwin Land, la început în alb/negru, iar din 1962 în culori.
Fotografia digitală
Fotografierea tradițională a fost dificilă pentru fotografii ce lucrau departe de sediu (precum corespondenții de presă din străinătate), fără acces la facilități de procesare și transmitere. Pentru a ține pasul cu popularitatea crescândă a televiziunii, aceștia au făcut tot posibilul pentru a trimite imaginile lor la ziar cât mai repede. Fotojurnaliștii trimiși în locații distante trebuiau să își ia cu ei un mini-laborator foto și un aparat pentru cuplarea la liniile de transmitere a imaginilor. În 1990, compania Kodak a prezentat publicului DCS 100, primul aparat de fotografiat digital disponibil în comerț. Prețul său ridicat indica o utilizare numai în fotojurnalism și aplicații profesionale, dar încetul cu încetul și ramura digitală a fotografiei a devenit disponibilă în comerț.
În decurs de 10 ani aparatele de fotografiat digitale au devenit articole de consum uzuale. La ora actuală, răspândirea lor pe glob a depășit de mult predecesorul lor tradițional, deoarece prețul componentelor electronice scade permanent iar simultan se îmbunătățește și calitatea imaginilor digitale.
În ianuarie 2004 Kodak a anunțat că nu va mai produce aparate foto reîncărcabile cu film de 35 mm începând de la finalul anului. Totuși, și fotografia “udă” va continua să existe, atâta timp cât artiști fotografici talentați și unii amatori vor dori să profite de posibilitățile ei multiple.
Aparatele foto digitale, telefoanele mobile și tabletele realizează fotografii digitale cu diferite setări.
Municipiul de pe Bârzava găzduiește, la Centrul German “Alexander Tietz” de Ziua Mondială a Fotografiei de la ora 17:00, vernisajul expoziţiei de fotografii realizate de maestrul Hermann Stephanus Heel, eveniment organizat cu sprijinul Muzeului Cineastului Amator Reşiţa , dar totodată, va fi deschisă şi o expoziţie de desene intitulată „Banatul meu drag”, în urma concursului transfrontalier organizat cu copiii având vârstele între 7 – 10 ani din judeţul Caraş-Severin şi din Serbia – Banatul Sârbesc. Evenimentul se va încheia cu poezie şi muzică.
Ar trebui să sărbătorim Ziua Mondială a Fotografiei?
Iată, o întrebare ce îndeamnă la un răspuns rapid… Din păcate, uneori îţi aminteşti viaţa în fotografii care nu au fost niciodată făcute… Când privim fotografii, trăim în trecut. Când facem fotografii, trăim în viitor.
De ce să nu ieșiți și să faceți împreună cu întreaga familie câteva fotografii?
Mergeți să faceți poze cu animale, fie la bunici, fie la o grădină zoologică, în parc și poate înregistrați un crâmpei de istorie cu ocazia Zilei Mondiale a Fotografiei din acest an!
Epilog:” Viaţa este o fotografie brută. Amintirea îi netezeşte colţurile”.Terri Guillemets
Anca Bica Bălălău
Surse:Wikipedia
Surse foto:Flavian Savescu;Petre Dalea; Agerpres
