DOCUMENTAR: Radio Chişinău, punte a românismului peste Prut – 10 ani de la înființare

Motto: „Depărtările nu mai au nicio însemnătate şi nici neputinţa aflării în atâtea locuri, unde nu pătrund decât câţiva, şi aproape în acelaşi timp. Radiofonia românească a făcut această legătură de interes şi de iubire între oameni, marele vehicul care trece prin văzduh cu iuţeala luminii, ca să pună în circulaţie atâtea bunuri scumpe, ascunse mai înainte sau la îndemâna numai a prea puţini. Strânsă într-o puternică armătură economică, ea se înşiră astăzi, cu drepturi egale, între marile aşezăminte de cultură ale ţării” – Emanoil Bucuţa în „Pietre de vad”

Miercuri, 1 decembrie, de Ziua Naţională a României, se împlinesc 10 ani de la înfiinţarea postului Radio Chişinău, de către Radio România, post care este continuatorul de drept al Radio Basarabia, ca o punte peste ani şi ca o oglindă a spiritului românesc dintre Prut şi Nistru.

* * * * *

Pentru a defini perioada istorică în care a apărut postul „Radio Basarabia”, la Chişinău, să spunem că la momentul cuceririi Basarabiei şi nordului Bucovinei, sovieticii aveau postul de radio Tiraspol, care îşi începuse emisia la 30 octombrie 1930, al cărui scop principal îl constituia propaganda sovietică şi antiromânească spre Moldova dintre Prut şi Nistru. Astfel românii din Basarabia, dar chiar și cei dintre Carpați și Prut, auzeau frecvent: „Grăiești Tirașpolia!”.

Drept urmare, şi având în vedere şi faptul că în Basarabia audienţa Radio Bucureşti era destul de slabă, Guvernul român şi Marele Stat Major al Armatei au solicitat participarea radiofoniei româneşti la contracararea propagandei ruseşti bolşevice din Basarabia, încă din anul 1930 apărând o primă posibilă soluţie, anume transformarea postului T.F.T. de 100 de waţi al Aviaţiei Civile din Chişinău, pentru a emite pe o lungime de undă cuprinsă între 800 şi 1.400 metri. După studii aprofundate, soluţia nu s-a dovedit viabilă.

În anul 1933, s-a ţinut la Lucerna o conferinţă a radiodifuziunii europene la care delegaţii noştri au reuşit să obţină cu multă greutate unda lungă de 1875 m.

Această undă ne era absolut necesară pentru a deservi tot cuprinsul ţării cu un post central de mare putere. Absorbţia produsă de păduri şi mai ales de munţi înlătura fără discuţie undele de câteva sute de metri.

Conferinţa de la Lucerna a pus însă condiţia de a o ocupa înainte de 15 ianuarie 1934.

La 30 septembrie 1933, Societatea de Radiodifuziune a comandat un post de 20 Kw, la Compania Marconi din Londra. Postul a fost construit, adus din Anglia şi pus în funcţiune în timp record, înainte de data limită.

Postul de 20 Kw a funcţionat la Bod-Braşov până la 25 decembrie 1935, când s-a pus în funcţiune postul cel mare de 150 Kw.

În anul 1936, a fost construită, tot la Tiraspol, noua staţie de emisie, Maxim Gorki, care permitea o acoperire mult mai mare de teritoriului Basarabiei.

O scrisoare extrem de sugestivă, sosită pe adresa Radiodifuziunii Române, din partea unui ascultător din Chişinău, arăta: „O staţiune la Chişinău, sau la Iaşi, de preferat la Chişinău, cu un program de radio-şcoală, la fel cu al ruşilor, cu lămuriri, explicaţii, corectări şi critica a celor ce spun staţiunile ruseşti, ar avea o însemnătate foarte mare. Prevăd că ni s-ar ivi un şir întregi de greutăţi. Repet, le ştim. Însă ceea ce aş dori să ştiţi şi dumneavoastră – fără luptă, fără organizare, fără jertfă, fără bani nu vom putea face nimic, nici o conferinţă internaţională nu este în stare să schimbe un gram ceea ce Moscova va crede că trebuie să facă ea în interesele ei”.

Inaugurarea postului naţional de radio „România-Bod” şi activitatea acestuia nu au putut rezolva, aşa cum se spera, ansamblul problemelor privind recepţia posturilor româneşti, mai ales în zonele limitrofe ale ţării, în care erau recepţionate, şi încă în condiţii foarte bune, posturile maghiare, sovietice sau bulgare, care difuzau emisiuni revizioniste, cu un pronunţat conţinut antiromânesc.

Postul Radio Basarabia

Soluţia propusă de Gh. Ciolac, privind înfiinţarea postului de la Chişinău şi a studiourilor din Iaşi şi Chişinău, legate prin fir aerian, a fost susţinută de St. Şoimescu, P. Şeicaru, Dragomir Hurmuzescu şi aprobată în unanimitate de Consiliul de Administraţie al Societăţii de Radiodifuziune. Numele ales pentru noul post era Radio „Basarabia” şi urma să emită pe 241,9 metri lungime de undă, aceeaşi cu cea utilizată şi de postul irlandez „Cork”, nerecepţionat însă în România.

Pentru a contracara propaganda antiromânească, în 1937, Primăria Chişinău a cedat Societăţii Române de Radiodifuziune clădirea fostului Teatru Puşkin („Auditoriul Puşchin”) din strada Carol I pentru a deschide primul post de radio de la Chişinău.

În jurnalul Primăriei Chişinău care ceda clădirea fostului Auditoriu Puşkin din strada Carol I, se menţiona: „Prin instalarea acestui post de radio emisiune la Chişinău se va putea desfăşura, cât mai larg, atât propaganda cât şi cultura naţională, astfel ca ea să fie cunoscută de toţi locuitorii acestei provincii, ceea ce este în interesul Ţării. Afară de aceasta, Chişinăul, fiind un centru de cultură foarte dezvoltat, postul de radio ar da prilejul intelectualilor, artiştilor şi instituţiilor de cultură să manifeste şi să contribuie la programele ce se vor emite, răspândind astfel învăţătura şi cultura românească peste hotare şi în toate straturile sociale”.

Radiodifuziunea l-a desemnat pe directorul Vasile Ionescu cu preluarea imobilului.

Act de donaţie pentru Radio Basarabia

Clădirea „Auditoriului Puşkin” nu dispunea, însă, de amenajările necesare instalării unui post de radioemisie. În acest context, au fost semnate contracte pentru construirea instalaţiilor şi dotarea tehnică, acestea fiind atribuite unor firme din ţară, dar şi din străinătate. Planurile de construcţie au fost întocmite de arh. G. Trifu din Direcţiunea Technică a Societăţii Române de Radiodifuziune, refacerea şi finalizarea lucrărilor a fost încredinţată firmei „C. St. Paternelli”, pentru un preţ de 2.103.880 lei, lucrările de instalaţii şi încălzire centrală au fost executate de firma „N. T. Nicolau şi Comp.”, pilonii metalici au fost construiţi de firma „Hein Lehmann and Co”, iar blocurile de beton ale pilonilor de către firma „Danielin”.

În 23 noiembrie 1937, au început lucrările de amenajare ale fostului Auditoriu Puşkin,

sub coordonarea lui I. Ursu, acestea fiind întrerupte, la un moment dat, circa 4 luni.

Suprafaţa construcţiei era de circa 1100 mp., având subsolul parţial, parter pe întreaga suprafaţă şi etaj pe circa 50% din suprafaţă.

Construcţia Radio Basarabia – 1937

Pentru finanţarea tuturor lucrărilor la Radio Basarabia, conducerea Radiodifuziunii a alocat un credit iniţial de 4.000.000 lei, dintr-o linie de credit totală de 14.671.700 lei.

Pe parcursul anului 1938, cea mai importantă realizare a Radiodifuziunii a fost terminarea lucrărilor de construcţie şi instalarea a noului transmiţător de la Chişinău. Clădirea postului Radio Basarabia a fost complet terminată, iar cele trei studiouri pe care le adăpostea au fost tratate acustic, măsurătorile făcute arătând rezultate foarte bune. Totodată s-a comandat întreaga aparatură necesară studiourilor şi a fost adus la Chişinău postul emiţător de 20 kw de la Bod, cel care emisese acolo sub numele de ,,Radio România” între anii 1934-1935.

Realizarea postului Radio Basarabia a însemnat transformarea postului de 20 de kW pentru a putea emite pe noua lungime de undă, şi instalarea la Chişinău de către reprezentanţii firmei „Marconi”, pentru un preţ de circa 300.000 lei.

Demontarea şi ambalarea postului de la Bod au fost încredinţate unei echipe de specialişti români conduşi de R. Rusănescu.

Firma Marconi a instalat emiţătorul de 20 kw, care a devenit cel mai bun din ţară datorită antenei moderne anti-fading care reducea radiaţia şi favoriza propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafaţa solului. Trebuie menţionat faptul că asupra emiţătorului s-au făcut transformări şi operaţii de punere la punct care în mod normal se făceau doar în laboratoarele marilor fabrici. Astfel s-a schimbat lungimea de undă de la 1875 m. la 212 m., aducând toate modificările detaliate legate de această schimbare, s-au modificat alimentarea, sistemul de răcire, s-au introdus dispozitive de siguranţă şi s-au schimbat toate piesele care dădeau semne de uzură. În urma acestor lucrări, Radio Basarabia a fost astfel pus la punct în integralitate.

Proces verbal de recepţie a emiţătorului Radio Basarabia

Trebuie remarcat şi faptul că toate lucrările s-au realizat cu contribuţia personalului tehnic al Societăţii Române de Radiodifuziune, sub supravegherea a doi ingineri de la Compania Marconi, Grick şi James, ultimul fiind, pe vremuri, unul din colaboratorii personali ai lui Guglielmo Marconi. Tehnicienii Radiodifuziunii, în fruntea cărora se afla dr. ing. E. Petraşcu, au adus un aport cu adevărat important, fiind de menţionat şi numele ing. C. Neamu, directorul postului, care a adus o întreagă serie de îmbunătăţiri tehnice absolut remarcabile.

La 11 noiembrie 1938, Consiliul de Administraţie al Societăţii a luat în discuţie, în ceea ce priveşte posturile teritoriale, problema dotării cu mobilier a Radio Basarabia, alături de problema înfiinţării unui studio la Iaşi, aflat în legătură cu cel de la Chişinău şi problema construirii unui studio la Cluj.

Dan Sărăţeanu, director general al Radiodifuziunii între anii 1937-1940, a declarat referitor la Radio Basarabia: “Radio-Chişinău a fost construit din rezervele de material tehnic ale Societăţii Române de Radio, modificate şi adaptate noii lor meniri. Nu s-au adus din străinătate decât foarte puţine piese noi, strict trebuincioase. Într-o epocă în care fiecare leu contează, economia făcută prin această bună gospodărire este cât se poate de lăudabilă. Odată montarea postului începută, s-au născut o serie de probleme tehnice pe care inginerii noştri le-au soluţionat practic, la faţa locului pentru ca emisiunile noului post să domine perfect regiunea de Nord-Est a ţării până în cele mai ascunse unghere ale ei”.

La 7 ianuarie 1939, era publicat în Radio Universul, Bilanţul instituţiei pe anul 1938, în care problema posturilor teritoriale a ocupat un loc important la capitolul dezvoltării tehnice a Radiodifuziunii: „Ultimele evenimente pe care le-a înregistrat pe tărâm radiofonic anul 1938 ne fac să privim cu încredere anul care a început. Celor trei posturi de radio româneşti care funcţionează în clipa de faţă, li se vor alătura, în scurt timp, alte trei emiţătoare: Radio Chişinău, Radio Cluj şi Radio laşi. Cu şase posturi de emisie, România va deveni o mare putere radiofonică şi o mare putere culturală în sud-estul european.”

La începutul anului 1939, Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii a luat în discuţie problema posturilor teritoriale, în şedinţele sale din 12 şi 26 ianuarie, în care s-a hotărât urgentarea mobilării postului de la Chişinău, care era planificat să emită spre sfârşitul lunii martie a acelui an.

În martie 1939, Dan Sărăţeanu constata, în urma unei inspecţii la faţa locului, că lucrările postului de radio de la Chişinău „erau aproape terminate şi că în curând vor începe emisiunile de probă”.

Construcţia Radio Basarabia – 1939

La 27 mai 1939, Revista Radio Universul consemna o adevărată efervescenţă în domeniul creării posturilor teritoriale, în materialul intitulat „Lucrări noi. Ce s-a făcut şi se va face pentru mărirea reţelei radiofonice româneşti”: „Sub impulsul Maiestăţii Sale Regelui, preşedintele de onoare al Radiodifuziunii române, societatea de radio a luat hotărârea de a transforma România, în timpul cel mai scurt, într-o mare putere radiofonică. Astăzi, când înarmarea morală şi spirituală a ţării trebuie urmărită cu toată intensitatea, nici un colaborator nu poate fi mai de preţ decât radiofonia pentru această acţiune. Avem nevoie deci de emiţătoare cât mai multe şi de receptoare ieftine cât mai multe. A trecut timpul când radiofonia era un lux şi o simplă distracţie; astăzi radiofonia este o necesitate”.

Antena Radio Basarabia văzută dinspre Seminarul Teologic

În primele zile ale lunii iunie 1939, au început emisiunile experimentale ale Radio Basarabia, pe lungimea de undă de 212,6 metri, zilnic între orele 21:00 şi 23:00, măsurătorile efectuate după montarea postului demonstrând că postul acoperă cu rezultate foarte bune teritoriul dintre Siret şi Nistru, eliminând practic influenţa posturilor ruseşti de la Tiraspol şi Odessa.

La 5 iunie 1939, Consiliul de Administraţie al Societăţii de Radiodifuziune a aprobat componenţa comisiei de recepţie tehnică a postului de la Chişinău, comisie condusă de Dragomir Hurmuzescu şi din care făceau parte locotenent colonel ing. Al. Ghimeş, ing. M. Koteschweller, căpitan ing. I. Alexe, ing. E. Petraşcu, ing. Al. Georgescu, ing. Gh. Neamu, ing. Gh. Cosmat”.

Gheorghe Neamu – primul director al Radio Basarabia

Radio Basarabia – pe frontispiciu se numea astfel, dar toată lumea îi spunea „Radio Chișinău” -, condus iniţial de Gheorghe Neamu, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chişinău, fiind primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Programul (propriu al) postului era difuzat, în primă fază, între orele 14:00-14:45 şi 21:00-22:15, fiind compus, în întregime, din emisiuni muzicale şi din radiojurnale în limbile română şi rusă. După câteva luni, la 4 februarie 1940, emisia a fost extinsă între orele 14:00-15:15 şi 21:00-23:00.

Construcția postului Radio Basarabia era o lucrare de importanță strategică pentru România, iar după inaugurare, programele postului vor confirma acest lucru.

Construcţia Radio Basarabia adăpostea tot postul de emisiune, trei studiouri, birouri, săli de aşteptare, etc. Două studiouri erau pentru muzică şi unul pentru emisie, fiind proiectate de arh. G. Trifu în colaborare cu ing. Anton Bielusici, tot de la Radiodifuziune, care s-a ocupat de acustică şi de măsurători.

Postul Radio Basarabia

Studioul mare avea lungimea de 16,70 m, lăţimea de 9,20 m şi înălţimea de 5,90 şi 5,50 m, cu o suprafaţă totală de 147 m2 şi un volum de 850 m3.

Despre durata de reverberaţie medie, se menţionează că aceasta era de o secundă – din acest motiv fiind considerat cel mai bun studio al Societăţii Române de Radiodifuziune – , fapt ce permitea genurile de producţie: orchestre şi muzici militare, coruri, ansambluri mai mari şi producţii variate, având ca număr total de executanţi până la 50 de persoane.

Postul Radio Basarabia – studioul mare

Studioul mic era rezervat pentru producţii mai restrânse şi în special pentru teatru, ora şcolarilor, cvartete, solişti şi orchestră de dans. Dimensiunile acestuia erau lungimea 8,40 m., lăţimea 4,70 m., înălţimea 4,25 m., suprafaţa 40 m2, volum 168 m3. Acest studio avea o perioadă de reverberaţie de circa 0,4 secunde.

La 9 noiembrie 1939, profesorul Dragomir Hurmuzescu declara că: “Echiparea postului național de 150 kw de la Bod ne-a ridicat și mai mult situația noastră în Radiodifuziunea mondială în acest colț al Europei, unde am fost până acum un an singurul mare post de emisiune pe unde lungi, menit a deservi cu unda directă întreg teritoriul țării. Experiența însă a dovedit că sunt încă părți din țară unde emisiunile postului național nu sunt destul de clare. Pentru a completa aceste lipsuri, Societatea Română de Radiodifuziune a instalat un nou emițător de 20kw la Chișinău și va instala altul de aceeași putere la Timișoara”.

Colectivul de angajaţi ai postului Radio Basarabia

Despre acest emiţător, Radio Universul din 30 decembrie 1939 consemna declaraţia directorului Dan Sărățeanu: „Prin punerea în funcțiune a postului Radio-Chișinău, programul românesc de radio își asigură – cu cele 3 emițătoare: Bod, București, Chișinău – supremația asupra a 90% din teritoriul național, iar atunci când va fi posibilă montarea unui emițător la Timișoara, întreg pământul României Mari va fi deservit de emisiunea românească”.

Postul Radio Basarabia avea o antenă amplasată pe 3 piloni, neancoraţi, cu înălţimea de 110 metri, fiecare la o distanţă de 150 metri unul faţă de celălalt, iar priza în pământ a antenei era radială şi avea 120 de fire. Puterea nominală a emiţătorului era de 20 kw, dar ea putea fi extinsă până la aproape 200 kw, iar recepţia era posibilă până la Moscova sau Leningrad datorită propagării directe a undei.

Antena prezenta o foarte interesantă particularitate, fiindcă vibra pe jumătate de lungime de undă, fiind de tip antifading, radiind aproape toată energia într-un plan orizontal, mărindu-se intensitatea câmpului produs de unda directă, în detrimentul undei indirecte.

La începutul anului 1940, calităţile şi importanţa postului Radio Basarabia erau subliniate în „Raportul asupra posibilităţilor de audiţie a posturilor de radio româneşti în regiunile cu minorităţi ruse”, redcatat de prof. Dragomir Hurmuzescu, în care se arăta că: „Radio Chişinău acoperă întreaga Basarabie şi, prin aceasta e un adevărat post regional basarabean, îndeplinind în cele mai bune condiţiuni rolul său cultural în aceste părţi ale ţării, sustrăgând pe auditorii basarabeni de la ascultarea altor posturi de propagandă străină”.

Radio Basarabia era un post regional şi ca atare trebuia să emită programe locale, pentru care avea dealtfel excelentele studiouri de care am vorbit. Dar emisiunile locale se completau cu retransmisii din Bucureşti, ori de câte ori se producea un eveniment excepţional sau se emitea un program deosebit.

Corul condus de Miron Cristea la Radio Basarabia

Programele locale au pus în valoare toate elementele de elită din Chişinău, literaţi, artişti, instrumentalişti, dându-se un impuls remarcabil vieţii culturale din oraş, atât în rândul ascultătorilor cât şi în rândul celor invitaţi să apară în faţa microfonului. Pentru a da un exemplu edificator, datorită Radiodifuziunii, Chişinăul aproape că a avut o orchestră permanentă, doar evenimentele tragice care au marcat destinul postului făcând ca acest proiect să nu fie dus la îndeplinire.

Radio Basarabia avea în structură şase servicii: Direcţia şi Secretariatul, Serviciul Tehnic, Serviciul Programelor, Serviciul Administrativ, Serviciul Contenciosului şi cel Comercial.

Programele şi conferinţele se expediau Direcţiei Generale a SRR pentru a fi vizate, foaia de control cu programul zilnic se redacta înainte de orele 11:00 iar „Bunul de microfon” pentru programul muzical era semnat de şeful Serviciului muzical şi apoi predat Directorului pentru „Bunul de emisiune”.

Programul Muzical era structurat cu cinci săptămâni înainte de difuzare şi principiul general este de împletire a a muzicii uşoare cu muzica grea pentru a nu obosi auditoriul.

O deosebită atenţie era dată folclorului, soliştii tarafurilor trebuiau să treacă o probă de voce (în limba română) iar textul melodiei se viza de către şeful secţiei literare.

Cât priveşte programul vorbit alcătuie de serviciul literar, acesta trebuia să se integreze în „nevoile de moment ale sufletului românesc” se arată în instrucţiunile pentru funcţionarea Postului.

Jurnalişti la Radio Basarabia

„Cuvântul va fi legat de actualitate, ori va actualiza, potrivit cerinţelor vremii fapte şi idei ale trecutului. Cuvântul ce se va emite, trebuie să aducă probleme curente, să iniţieze şi să informeze. Radioul trebuie să lupte pentru ţară, pentru credinţă, pentru lege şi monarhie. Conferenţiarii, lectorii şi cronicarii vor fi aleşi dintre cărturarii, oamenii de ştiinţă şi scriitorii noştrii recunoscuţi. Nu se va îngădui în conferinţe, în cronici şi lecturi nimic polemic, agresiv, trivial, imoral aţâţător la ură contra ordinei de stat, sau deunător legăturilor noastre cu străinătatea.”

Conferenţiarii propuşi erau invitaţi să-şi trimită textele cu 10 zile înainte de difuzare iar prelegerile trebuiau să fie însoţite de referatul şefului serviciului literar care se aproba la Bucureşti.

Ocupaţia sovietică a Basarabiei din 28 iunie 1940 a însemnat preluarea postului de către puterea sovietică, o parte din personal şi arhiva au fost retrase la Huşi, iar mai apoi la Iaşi, dar nu şi emiţătorul de 20 kw.

La 25 iunie 1941, sovieticii ordonă crearea unor „batalioane de distrugere” ale NKVD-ului, care aveau misiunea să lupte cu trupele de paraşutişti şi cu diversioniştii inamicului, pentru Chişinău fiind detaşaţi 480 de comunişti loiali regimului sovietic, aflaţi sub conducerea comisarului  I. A. Muhin.

În iulie 1941, devenise clar că misiunea acestora nu se îndrepta doar împotriva unor persoane, ci avea ca scop distrugerea, în totalitate a multor clădiri importante din oraş, conform devizei „Toate bunurile de preţ care nu pot fi evacuate, trebuie, obligatoriu distruse”.

Gropile comune ale NKVD

Sovieticii, după ce executaseră prin mitraliere personalul găsit la postul de radio, fără judecată, fiind etichetaţi drept „trădători şi agenţi ai imperialismului românesc”, cadavrele lor fiind găsite într-un puţ părăsit (havuz) din curtea postului, au aruncat în aer clădirea postului, cu tot ce se afla în ea, inclusiv antena postului.

Intendentul postului Radio Pasarabia, Pavel Ţanţu, a fost ridicat de autorităţile bolşevice la Ungheni, în timpul unei tentative de a trece în România, şi executat câteva luni mai târziu după un simulacru de proces, corpul acestuia fiind identificat la exhumare datorită legitimaţiei găsite asupra sa.

Pavel Ţanţu, intendentul Radio Basarabia (iulie 1910 – iunie 1941)
Clădirea postului Radio Basarabia în ruină după bombardament – 16 iulie 1941

Aceeaşi soartă a avut-o şi postul de radio Odessa, care a fost ulterior repus în funcţiune la 18 noiembrie 1941.

Şi fiindcă încă sovieticii nu distruseseră suficient, în timpul retragerii au confiscat şi toate posturile de radiorecepţie din Basarabia.

Ruinele Radio Basarabia

După revenirea armatelor şi administraţiei române în Basarabia, la 20-21 iulie 1941, Societatea de Radiodifuziune i-a trimis la Chişinău pe ing. Emil Petraşcu şi pe jurnalistul Alexandru Hodoş – fost director adjunct de programe la Radiodifuziune – în 1936 şi fost director al Societății de Radiodifuziune (1938 – 1940) -, pentru a vedea cum se prezintă situaţia, aceştia constatând că dezastrul era total: clădirea postului, emiţătorul de 20 kw şi unul din pilonii antenei au fost distruse prin dinamitare de trupele bolşevice aflate în retragere.

Antena Radio Basarabia după bombardamente

Traduse în cifre, pagubele Societăţii de Radiodifuziune se ridicau la 150.000.000 lei, adică circa 50 % din bugetul anual al instituţiei din anul 1941.

În aceste condiţii, după distrugerea postului Radio Basarabia, şi având în vedere că în Bucovina reţeaua radiofonică nu era suficientă, iar construirea unui post de radio-emisie aici nu era posibilă, din cauza lipsei resurselor financiare, noua strategie a Radiodifuziunii se reorienta către crearea unui nou post de radio în zona Moldovei.

În anul 1941, ing. Emil Petraşcu are meritul de a fi propus, alături de Alexandru Hodoş, instalarea la Iaşi a unui post de 5 Kw, produs de firma italiană Magnetti Marelli.

La 31 iulie 1941, a avut loc şedinţa Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune în care este dezbătută problema posturilor de la Chişinău şi Tiraspol şi se hotărăşte ca postul de 5 Kw adus din Italia să fie instalat la Iaşi.

În cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune din 28 august 1941, prezidată de prof. Ioan Petrovici, în prezenţa vicepreşedintelui consiliului, prof. Dragomir Hurmuzescu şi a directorului general av. Vasile Ionescu, s-a discutat următoarea ordine de zi, aşa cum rezultă din minuta şedinţei:

„- Propuneri pentru organizarea funcţionării postului „Radio Moldova” la Iaşi; se supune consiliului pentru a decide referatul asupra organizării şi funcţionării postului „Radio Moldova” cuprinzând: principii de conducere, activitatea, personalul, materialul, onorariile şi necesităţile bugetare.

Se cere aprobarea titulaturii noului post „Radio Moldova”.

Se cere aprobarea pentru deschiderea unui credit – de la capitolul Deschidere de credite – în valoare de 1.950.000 lei – necesar exploatării tehnice, de programe, mobilier şi neprevăzute până la 31 decembrie 1941.

– Reparaţiuni necesare imobilului postului „Radio Moldova” din Iaşi”.

În şedinţa Comitetului de direcţie din 10 septembrie 1941 s-a aprobat „lucrarea propusă de Direcţia Tehnică de reparaţiuni şi amenajări necesare a se efectua imobilului din Iaşi, Str. Lascăr Catargi nr. 19, destinat să adăpostească postul de 5 kW, studiourile, birourile de programe şi administrative în valoare de 993.976 lei. Se cere deschiderea unui credit de 1.000.000 lei în acest scop din fondul de: Deschidere de Credite”.

După toate aceste formalităţi, la 11 septembrie 1941, Consiliul de Administraţie al SRR, prezidat de prof. univ. dr. Ion Petrovici a hotărât înfiinţarea Postului de Radio „Moldova“, a cărui misiune era să acopere zona Moldovei, Basarabia, Bucovina şi Transnistria.

Ing. Paul Ştiubei a condus lucrările de montaj ale studioului de radio „Moldova“ din Iaşi, relizate în timp record – mai puţin de două luni.

La 2 noiembrie 1941, într-o zi de duminică, răsunau – pentru prima dată în eter – cuvintele „Aici Radio Moldova”, pe frecvenţa de 259 de metri, aceste prime cuvinte fiind rostite de Petre P. Andrei, cel care, timp de mulţi ani, a fost crainicul postului.

Crainicul Petre P. Andrei

Aşadar la doar câteva luni distanţă de la bombardarea Radio Basarabia, Radio Iaşi prelua din emisia strategică pentru această zonă a vorbirii şi simţirii româneşti, rămânând, ca proiect, după ce situaţia va reveni la normal, ca la Chişinău să fie amplasat un emiţător nou cu o putere de 60 kw, însă cu această idee nematerializată, istoria postului Radio Basarabia se încheia.

* * * * *

70 de ani mai târziu, presa de limbă română, la Chișinău, continua să rămână aproape un imperativ strategic, media de limbă rusă sau cu sprijin de la Moscova fiind în continuare dominantă, cu anumite influenţe antiromânești. Şi aceasta se petrecea nu doar la Tiraspol, ci și la Chișinău, influenţa rusă fiind direcţionată mai ales împotriva opțiunilor euro-atlantice, atitudinilor pro-europene sau intereselor economice.

Să ne amintim că în anul 2009, Societatea Romînă de Radiodifuziune denunţa deciziile arbitrare ale regimului de la Chişinău de încălcare a dreptului la liberă circulaţie, garantat de legislaţia europeană şi a dreptului exercitării profesiei de jurnalist. Atunci, trimisului Radio România, Cătălin Gomboş, i se interzicea accesul în Republica Moldova pentru a relata despre evenimentele petrecute la Chişinău după alegerile de la 5 aprilie 2009. Orice demers sau insistenţe suplimentare au fost abandonate atunci, mai ales că ele ar fi putut periclita situaţia corespondentului Radio România, Daniela Coman, aflată la Chişinău. Cu o zi înainte şi  reporterului de la Radio Iaşi, Mihaela Munteanu, care a încercat să ajungă pe teritoriul moldav printr-un punct de trecere a frontierei pe cale rutieră, i s-a interzis în primă instanţă accesul, doar  o a doua încercare având succes.

Nu erau singurele abuzuri ale autorităţilor de la Chişinău faţă de ziariştii SRR. În aceeaşi perioadă, corespondentului Cristina Dumitrescu i-a fost respinsă, fără nicio justificare, acreditarea de către Ministerul de Externe al Republicii Moldova, fapt pe care Radiodifuziunea l-a dezaprobat în mod public.

În aceste condiţii, e lesne de înţeles de ce Radiodifuziunea Română a făcut demersuri pentru instalarea unui post teritorial, la Chişinău.

Decizia nr. 22 a Consiliului de Administraţie din 5 mai 2011 a stabilit termenii acordului de principiu asupra denumirii viitorului post – „Radio Chişinău”, precum şi termenii de principiu asupra lansării acestui post de radio.

A fost achiziţionat, mai întâi, pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM, cu frecvenţe în oraşe precum Chişinău, Cahul, Briceni, Edineţ, Ungheni, Tighina şi Drochia, acesta fiind lansat la 21 iulie 2011, în parteneriat cu SRR.

În semestrul II al anului 2011, a fost constituit fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio România, ce redau marile voci ale culturii române.

Lansare Arena FM Chişinău – 21 iulie 2011

La 2 noiembrie 2011, Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune a aprobat, cu ocazia aniversării celor 83 de ani ai Radio România, două dintre cele mai importante proiecte strategice ale SRR pentru anul în curs: înfiinţarea postului Radio Chişinău şi Statutul Jurnalistului de Radio. Şedinţa extraordinară a Consiliului de Administraţie a avut loc la Teatrul Naţional din Timişoara, în cadrul unei manifestări festive, dedicată aniversării radioului public, la care au participat şi Oleg Bodrug – deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membrii Consiliului de Administraţie, redactorii şefi ai Studiourilor Teritoriale şi locale, reprezentanţi ai radiourilor de limbă română din Ungaria, Serbia şi Republica Moldova precum şi numeroşi jurnalişti.

Decizia nr. 32 a Consiliului de Administraţie din 23 noiembrie 2011 a stabilit numirea şi acordarea mandatului unor reprezentanţi ai SRR în organismele decizionale ale Radio Chişinău.

La 1 decembrie 2011 – dată simbolică pentru neamul românesc, îşi începea emisia Radio Chişinău, subintitulat „Arena Oamenilor Liberi”, ca post privat care acoperea aproximativ 80% din populaţia Republicii Moldova, şi care urma să se afle în proprietatea unui post public, Radio România. Postul putea fi ascultat pe unde scurte FM – 89.6 în Chişinău, 93.8 în Ungheni, 106.1 la Tighina, 93.3 în Cahul, 104.6 la Edineţ, 102.6 în Briceni şi 107.1 la Drochia şi on-line pe www.radiochisinau.md.

Acoperire Radio Chişinău în R. Moldova

Mai mult, programul noului post de radio conţinea ştiri şi emisiuni despre ce se întâmplă în România, dar şi în Republica Moldova, oferta Radio România Internaţional, oarecum contopită sub denumirea de Radio România Regional, asigura, pe de o parte, informarea cetăţenilor R. Moldova despre realităţile din România, pe de altă parte, informarea noastră, a celor din România, despre ce se întâmplă acolo. Radiodifuziunea îşi propunea, la acel moment, ca Radio Chişinău să devină un post despre şi pentru oamenii din Moldova, care să descifreze neclarităţile cu privire la deschiderea, orizontul şi încărcătura europeană a Moldovei.

Lansare Radio Chişinău – 1 decembrie 2011

Începând cu această dată, Societatea Română de Radiodifuziune a devenit acţionar majoritar al SC Pajura Albă Media SA, asociat unic al SC Pajura Albă SRL – deţinător al frecvenţelor şi patrimoniului Radio Chişinău. Prin mandatul încredinţat de Consiliul de Administraţie şi conform HG nr.961/2011, Societatea Română de Radiodifuziune a trecut la administrarea organizatorică şi economică a activităţilor noului post de radio.

Lansare Radio Chişinău – 1 decembrie 2011

În cursul anului 2011, prin Hotărârea de Guvern nr. 961/2011, Societatea a obţinut, suplimentar faţă de bugetul propriu, alocarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a sumei de 100.000 lei, utilizată pentru înfiinţarea postului „Radio Chişinău”.

Preşedintele SRR András István Demeter prezent la prima emisiune duplex RRA -Radio Chişinău – 2011

Decizia nr. 37 a Consiliului de Administraţie, din 22 decembrie 2011, a aprobat acordarea unui împrumut convertibil în vederea susţinerii activităţii postului de radio „Radio Chişinău” şi a portalului de ştiri „Arena Moldova”.

În anul 2012, Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune a aprobat majorarea participaţiei Societăţii Române de Radiodifuziune la capitalul social al SC Pajura Albă Media SA. Procedura a fost finalizată prin majorarea pachetului de acţiuni al Societăţii Române de Radiodifuziune de la 51% la 99%, situație care a permis controlul total al Societăţii Române de Radiodifuziune asupra formulei manageriale și a activității editoriale de la Radio Chişinău.

Astfel, începând cu semestrul al II-lea 2012, Societatea Română de Radiodifuziune şi-a asumat responsabilitatea finanţării activităţii Radio Chişinău. Pentru aceasta, singura soluţie legală identificată de către Consiliul de Administraţie al Societății Române de Radiodifuziune a fost aceea de a acorda un împrumut rambursabil către SC Pajura Albă Media SA, asociat unic al SC Pajura Albă SRL – deţinător al postului Radio Chişinău. Valoarea împrumutului acordat, conform Deciziei nr.37/2011, modificată şi completată prin Decizia nr.51/2012, cu termen de rambursare iunie 2013, a fost de până la 390.000 euro, împrumut convertibil. Împrumutul a fost acordat în tranşe, prin aceasta asigurându-se o finanţare ritmică a activităţii postului.

În paralel cu eforturile Societăţii Române de Radiodifuziune de găsire a unei soluţii de finanţare a proiectului, noua administraţie a SC Pajura Albă SRL a iniţiat şi a dus la bun sfârşit o serie de acţiuni menite să scadă costurile de funcţionare ale societăţii, în paralel cu eficientizarea acestora.

Astfel, costurile de funcţionare ale SC Pajura Albă SRL au fost reduse cu aproximativ 45%, de la un buget de aproximativ 44.500 euro/lună în ianuarie la circa 24.500 euro/lună în noiembrie 2012.

Pentru menţinerea şi/sau îmbunătăţirea surselor, Radio Chişinău a stabilit relaţii cu membri ai executivului din Republica Moldova, cu deputaţi ai celor mai importante partide parlamentare, cu instituţia prezidenţială şi cu reprezentanţii administraţiei locale, cu instituţiile statului român (ambasada, consulatele, Institutul Cultural Român – „Mihai Eminescu”), cu reprezentaţii instituţiilor academice, ai instituţiilor de artă şi de creaţie etc. Redimensionarea şi diversificarea ofertei editoriale prin promovarea valorilor autentice ale întregului spaţiu românesc au fost şi rămân principalele ţinte ale actualei etape de poziţionare a Radio Chişinău pe piaţa media din Basarabia:

– a fost reintrodusă în grila de programe o emisiune de istorie care urmăreşte recuperarea identităţii naţionale şi rostirea adevărurilor despre destinul Basarabiei;

– a fost creată o emisiune de viaţă spirituală intitulată Lumina Cuvântului;

– prin reactivarea emisiunii Ediţie specială a fost creat un spaţiu suplimentar dedicat abordării temelor şi evenimentelor cu impact major asupra susţinerii identităţii naţionale în cele două state româneşti;

– a fost creată o emisiune de informare asupra diverselor teme din domeniul juridic, Curierul juridic, dezvoltând astfel un necesar parteneriat social

– datorită noilor dotări tehnice au fost realizate emisiuni tip duplex cu Radio România Actualităţi şi cu Radio România Iaşi, fiind totodată posibilă realizarea transmisiei live de la Ziua Radio Chişinău, la 1 decembrie 2012.

Din punct de vedere economic:

– au fost luate măsurile necesare pentru evitarea canibalizării editoriale, în acest sens renunțându-se la portalul www.arena.md, în paralel cu optimizarea și redirecționarea

resurselor strict necesare către site-ul Radio Chișinău;

– au fost renegociate contractele de colaborare astfel încât, chiar în contextul reducerilor operate, SRR să-şi permită menținerea unui număr minim de colaboratori necesari acoperirii cerințelor editoriale ale momentului;

– s-a reușit evitarea cheltuirii unor resurse financiare importante prin transferarea de la București a unor echipamente și aparate necesare îmbunătățirii calității și diversificării produsului editorial;

– pentru compatibilizarea sistemelor financiar contabile ale SC Pajura Albă SRL și Societatea Română de Radiodifuziune, a fost achiziționat și instalat un nou soft de contabilitate în limba română, precedentul fiind în limba rusă şi foarte diferit de cel românesc.

Din punct de vedere administrativ au fost identificate mai multe probleme care grevau bunul mers al societății. Printre acestea: contracte de achiziții încheiate preferențial, contracte de chirie împovărătoare și țintite spre maximizarea câștigurilor

anumitor persoane.

Spectacol organizat de Radio Chişinău la un an de la lansare – 1 decembrie 2012

Pentru înlăturarea acestor deficiențe au fost întreprinse următoarele măsuri:

– în urma descoperirilor făcute, în mod justificat, a fost sever limitat accesul reprezentantului co-acționarului la informațiile și deciziile de natură economică;

– au fost instituite noi reguli privind achiziția de bunuri și servicii, pornindu-se de la cea mai elementară – existența mai multor oferte; mai mult, aceste achiziții au fost aprobate numai în contextul în care activitatea ar fi avut de suferit în mod direct;

– au fost renegociate toate contractele de furnizare a serviciilor prestate de către terți, obținând și în acest fel reducerea costurilor de exploatare;

– au fost redimensionate abonamentele de telefonie mobilă;

– au fost raționalizate consumurile de benzină în funcție de traseele strict necesare;

– s-a renunțat la autoturismele care erau închiriate de la fostul acționar și au fost transferate la Chișinău două automobile din parcul Societăţii Române de Radiodifuziune;

– pentru reducerea vulnerabilităților Radio Chișinău, s-a elaborat, de comun acord cu Serviciul Drepturi de Autor al Societăţii Române de Radiodifuziune, strategia privind modalitățile de raportare și plată a Drepturilor de Autor și Conexe, în conformitate cu legislația din Republica Moldova.

Radio Chişinău – Interviu cu ambasadorul României în R. Moldova, Marius Lazurca (între 2010 şi 2016)

În anul 2013, pentru funcţionarea Radio Chişinău, Radio România a alocat suma de 1.162.774 lei, iar din bugetul de stat circa 1.500.000 lei.

Anul 2013 a reprezentat, practic, cel de-al doilea an de existenţă „în plin” pentru Radio Chişinău. Managementul editorial a depus toate eforturile pentru ca postul cel mai tânăr al Societăţii Române de Radiodifuziune să devină cea mai credibilă şi importantă sursă de informare a publicului basarabean asupra realităţilor şi valorilor locale şi a celor româneşti, iar prin extindere, a celor europene.

Grija pentru abordarea subiectelor şi evenimentelor care ţin de actualitate şi de evidenţierea legăturilor dintre cele două state româneşti a reprezentat o permanenţă a politicii editoriale a Radio Chişinău.

Pe parcursul anului 2013 s-a urmărit fidelizarea unui public cu vârste cuprinse între 35 şi 55 de ani, precum şi îmbunătăţirea ofertei pentru tinerii de până la 35 de ani, obiectivul fiind crearea unei noi generaţii de ascultători: tineri, educaţi, vorbitori de limba română, ataşaţi valorilor autentice româneşti (din Basarabia, din România, din vecinătatea imediată), valorilor europene, dar şi celor aparţinând spaţiului universal.

Prin conţinutul şi succesiunea programelor, Radio Chişinău şi-a propus să ofere o alternativă reală publicului din Republica Moldova, un public asaltat de posturi de radio care emit fie în limba rusă, fie în română, sau alternativ în ambele limbi. Folosirea limbii ruse în comunicarea de fiecare zi, în particular sau în mod oficial, de către o parte destul de importantă a populaţiei, în special a celei urbane, reprezintă o realitate a Republicii Moldova, dar şi o oportunitate pentru Societatea Română de Radiodifuziune de a avea o contraofertă de calitate în limba română.

Actul jurnalistic a fost echilibrat şi echidistant, axat, în principal, pe relatarea despre eveniment, în deplină concordanţă cu normele deontologice. Calitatea profesională a colegilor jurnalişti este recunoscută la Chişinău. Conţinutul riguros şi consistent al informaţiilor Radio Chişinău contrastează – în favoarea Radio Chişinău – cu stilul facil al multora dintre posturile concurente.

Mediul în care funcţionează Radio Chişinău impune un grad sporit de specificitate prin aceea că este un post românesc, parte a serviciului public şi asumat ca atare.

O atenţie specială a fost acordata exprimării corecte în limba română, atât sub aspect gramatical, cât şi al pronunţiei.

Radio Chişinău, prin conţinutul său editorial, respectă şi oglindeşte relaţia României cu Republica Moldova pe cel puţin două coordonate majore, şi anume:

– afirmarea caracterului special al acestei relaţii, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiţii, realităţi, care nu pot fi eludate sau negate;

– dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Radio Chişinău este preocupat, în programele proprii, de realităţile politice, sociale, economice şi culturale din Republica Moldova şi retransmite, în timp real, programe ale Radio România Actualităţi Aceasta este o particularitate de circumstanţă, care induce produsului editorial o anume ambiguizare, dar, paradoxal, şi un anume grad de specificitate, ba chiar şi un plus de atractivitate. O altă particularitate a publicului Radio Chişinău o reprezintă afinităţile cu spiritul românesc, de la care se revendică.

Menţinerea acestui public reprezintă o constantă în preocupările managementului editorial, precum şi un deziderat asumat.

Radio Chişinău emite exclusiv în limba română, iar prin aceasta împlineşte condiţia unui avanpost al promovării valorilor naţionale româneşti lingvistice, culturale, istorice, spirituale într-un spaţiu în care funcţionează, încă, o controversă identitară prin raportul disputat – românesc/moldovenesc. Chiar dacă s-a reuşit recunoaşterea oficială a limbii române ca echivalent al limbii moldoveneşti – care, conform Constituţiei, este limbă de stat –, chiar dacă prezenţa României este una mereu mai consistentă, chiar dacă instituţiile şi presa în limba română promovează cu o nouă vigoare valorile tradiţionale şi pe cele europene, mediul general nu a suferit modificări care să impună o nouă strategie de program.

Radio Chişinău, sub aspect concurenţial, funcţionează într-o piaţă media în care posturile care emit în limba rusă au o pondere foarte importantă. Acestora li se adaugă cele care emit şi în limba română. Cea mai mare concentrare a surselor radio se află în Chişinău, unde funcţionează aproximativ 17 posturi de radio.

Prin conţinutul şi succesiunea programelor, Radio Chişinău urmăreşte să ofere o alternativă reală publicului din Republica Moldova, un public asaltat de posturi care emit în limba rusă, sau alternativ în ambele limbi.

În 2013, reperele orare şi alternanţa producţie proprie/retransmisie Radio România Actualităţi erau următoarele:

– 05,00 – 07,20 retransmisie

– 07,20 – 13,00 program propriu

– 13,00 – 14,00 retransmisie

– 14,00 – 16,00 program propriu

– 16,00 – 17,00 retransmisie

– 17,00 – 18,30 retransmisie

– 18,30 – 22,00 program propriu

– 22,00 – 24,00 retransmisie

– 24,00 – 05,00 program propriu (reluări şi playlist).

Radio Chişinău este un post cu format News/Adult Contemporary, care îşi redimensionează şi diversifică în mod constant oferta editorială pentru a obţine o mai bună poziţionare pe piaţa media. Succesul acestui demers nu depinde doar de managementul editorial, ci şi de asigurarea tuturor reurselor pentru continuarea proiectului.

Managementul editorial este dedicat principiilor esenţiale ale unui post public şi anume de a informa, a educa şi de a oferi divertisment şi se preocupă, de asemenea, să acopere o gamă largă de conţinut cu utilitate socială.

În esenţă, politica editorială practicată la Radio Chişinău se află în deplin acord cu valorile, misiunea şi strategia proprii Societăţii Române de Radiodifuziune şi este parte integrantă a unui sistem corporatist, cu statut de post public.

Politica editorială a Radio Chişinău s-a reflectat în 2013 în primul rând în producţiile sale interne:

• Familia Diminescu – emisiune care ocupă spaţiul matinal al programului Radio Chişinău; este emisiune magazin de tip infotainment, cu segmente rezolvate interactiv, într-un ritm alert şi colocvial, care dă tonul şi ritmul dimineţii la Radio Chişinău;

• Ediţie specială – este o emisiune care abordează subiecte ale actualităţii şi nu numai, dar de consistenţă şi impact; invitaţii aparţin sferei politice, sociale, culturale etc, singura cerinţă fiind ca subiectul sau invitatul să fie de o importanţă evidentă;

• Ora de vârf – emisiune de dezbatere care abordează subiecte ale actualităţii interne şi externe, la care participă principalii actanţi ai evenimentului şi/sau analişti, martori oculari etc;

• Biznews – este o emisiune de dezbatere, care abordează teme economice şi care încheie linia săptămânală de analiză jurnalistică;

• Istoria la pachet – emisiune de istorie, care abordează subiecte din istoria modernă şi contemporană menite să recupereze şi să afirme adevărul în privinţa teritoriului dintre Prut şi Nistru; invitaţii sunt de cele mai multe ori istorici, dar şi martori/participanţi la evenimentele discutate. Trebuie menţionat că multe dintre temele abordate au fost considerate tabu de istoriografia oficială din perioada comunistă;

• Un pământ şi două ceruri – revistă de istorie şi critică literară dedicată literaturii române din spaţiul românesc tradiţional; şi această producţie a Radio Chişinău contribuie la relevarea trunchiului identitar comun al creaţiei literare de expresie română, în ciuda existenţei formale a două spaţii de manifestare;

• Dor de izvor – o emisiune de etnografie şi folcor, care promovează creaţia muzicală şi materială tradiţională, obiceiurile populare specifice spaţiului spiritual-cultural de pe ambele maluri ale Prutului;

• Curier juridic – un adevărat ghid al cetăţeanului, care oferă răspunsuri întrebărilor pe care le adresează ascultătorii; în aceeaşi categorie se încadrează şi emisiunea Polemici, care abordează subiecte susceptibile de păreri, atitudini, argumente pro şi contra. Temele sunt de interes general şi, prin discursul dinamic şi aplicat, propun răspunsuri, sau măcar clarificări asupra subiectelor abordate;

• Fonograf, Ora de muzică, Cadre sonore, Maşina timpului şi Tonomatul lui Johnny – reprezintă liniile muzicale şi de entertainment ale Radio Chişinău;

• Lumina cuvântului – emisiune de spritualitate creştină, realizată cu ajutorul Mitropoliei Basarabiei, supusă canonic Patriarhiei Române.

Principala preocupare a administraţiei SC Pajura Albă SRL, pe tot parcursul anului 2013, a fost consolidarea economico-financiară a proiectului. S-au urmărit cu prioritate eliminarea datoriilor către furnizori, plata la zi a salariior şi impozitelor aferente, în paralel cu asigurarea resurselor necesare funcţionării normale a compartimentului editorial. Astfel, în acest moment putem vorbi despre un proiect sănatos şi mai ales transparent, din punct de vedere economico-financiar. Mai mult, printr-o atentă planificare şi urmărire a cheltuielilor, am reuşit chiar realizarea unor economii.

Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii cât mai bune, au fost finalizate demersurile de atribuire a unui nou sediu pentru Radio Chişinău. Acesta este închiriat de la Primăria Chişinău şi este situat în zona ultracentrală. Foarte importante sunt şi economiile ce vor fi realizate la buget odată ce se va finaliza mutarea postului în noua locaţie.

Anual, se vor realiza economii de cca. 22.000 de euro numai la acest capitol. Desigur, mutarea presupune realizarea unor investiţii de reabilitare şi reamenajare a imobilului estimate la cca 145000 de euro.

La 11 septembrie 2013, Camera Deputaţilor a hotărât că Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) şi Societatea Română de Televiziune (SRTV) se vor putea constitui în persoane juridice de drept privat, în ţară sau străinătate, pentru a putea difuza programe pe teritoriul statelor a căror legislaţie impune acest lucru. Proiectul de lege în acest sens a fost aprobat de guvern în contextul înţelegerii amiabile dintre Republica Moldova şi România privind revenirea Televiziunii Române pe piaţa media a acestui stat, dar şi în contextul emisiei postului Radio Chişinău, parte a Radio România. Proiectul de lege a fost confirmat şi de Senat, prin votul din 8 octombrie 2013.

În anul 2014, Radiodifuziunea a alocat un buget de 1.200.000 lei pentru funcţionarea Radio Chişinău.

Pentru finanţarea postului Radio Chişinău, în anul 2014 a fost încheiat un contract de cu SC PAJURA ALBĂ SRL, societate care deţine postul de radio. Realizarea contractului de finanţare, plata tranşelor lunare, urmărirea cheltuielilor efectuate şi verifi carea documentelor justificative prezentate de beneficiar pentru decontare au fost în responsabilitatea direcţiei de resort din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.

Misiunile asumate de către Radio Chişinău în 2014 au fost identice cu cele ale radioului naţional românesc şi constant urmărite la nivelul managementului postului. Actul jurnalistic este unul echilibrat şi echidistant, axat preponderent pe eveniment, în deplină concordanţă cu normele deontologice şi cu valorile Radio România.

Calitatea profesională a colegilor jurnalişti este recunoscută în piaţa media din Republica Moldova. Conţinutul riguros şi consistent al informaţiilor difuzate de Radio Chişinău vine în contradicţie cu stilul facil şi destul de departe de norme al multora dintre posturile concurente.

O atenţie specială este acordată continuu exprimării corecte în limba română, atât sub aspect gramatical, cât şi al pronunţiei.

În momentul de faţă, Radio Chişinău, prin conţinutul editorial, respectă şi oglindeşte relaţia României cu Republica Moldova pe cel puţin două coordonate majore, şi anume:

– afirmarea caracterului special al acestei relaţii, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiţii, realităţi, care nu pot fi eludate sau negate;

– dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

La nivelul managementului editorial a fost nevoie de o reaşezare a sarcinilor şi resposabilităţilor pentru colegii implicaţi în producerea programelor. Au fost menţinute toate emisiunile din grilă şi, începând cu luna octombrie, a fost introdusă în plus o nouă emisiune dedicată istoriei jazzului românesc şi internaţional, unică în peisajul mediatic al Republicii Moldova. Totodată, a fost stabilită ca prioritate editorială suplimentară dezvoltarea componentei online şi dinamizarea comunicării prin intermediul reţelelor de socializare.

Aceste schimbări au avut un efect pozitiv imediat, numărul de vizitatori unici ai site-ului Radio Chişinău crescând cu peste 200% faţă de perioada anterioară. De asemenea, numărul de abonaţi la pagina de Facebook a Radio Chişinău a crescut în ultimul trimestru al anului cu circa 20%.

Din punct de vedere tehnic, în 2014, s-a completat dotarea cu procesoare FM la studioul regional Radio Chişinău.

În 2014, la Gala Premiilor „Jurnalistul anului 2014 – Chişinău”, Corneliu Rusnac, redactor-şef al Postului Radio Chişinău, a fost desemnat Cel mai bun jurnalist al anului, iar Victoria Ungureanu, jurnalist Radio Chişinău, a primit distincţia Speranţa anului.

Corneliu Ruscac – realizator Radio Chişinău, redactor şef al postului

Numărul de vizitatori unici ai site-ului Radio Chişinău – www.radiochisinau.md – a crescut cu peste 200% iar numărul de abonaţi la pagina de Facebook a Radio Chişinău a crescut în ultimul trimestru cu cca 20%.

Pe tot parcursul anului 2014, ca şi în 2013, a existat o comunicare permanentă cu Asociaţia Generală a Acţionarilor (AGA), în sensul transmiterii de informări regulate privind funcţionarea SC Pajura Albă SRL. De altfel, însăşi modalitatea de finanţare a proiectului impune acest cadru de comunicare permanentă, care putem spune că a ajuns să funcţioneze foarte bine, asigurându-se în acest fel echilibrul necesar între rigorile celor două legislaţii, lucru nu întotdeauna uşor.

Finanţarea fără sincope a Radio Chişinău este un rezultat direct al implicării AGA, fi ecare tranşă fi ind virată numai după verificarea şi certificarea de către AGA a modului de cheltuire a tranşei precedente. Disponibilitatea permanentă a reprezentanţilor AGA de a găsi soluţii legale şi rapide au făcut să poată fi depăşite potenţialele probleme ce puteau greva bunul mers al societăţii.

În ceea ce priveşte finanţarea SC Pajura Albă Media SA, din păcate, până în acest moment nu au fost identificate soluţii legale privind susţinerea financiară şi a acestei societăţi.

S-au urmărit cu prioritate plata la zi a salariilor şi impozitelor aferente, a furnizorilor, în paralel cu asigurarea resurselor necesare funcţionării normale a compartimentului editorial.

În acest timp, în măsura posibilităţilor oferite de piaţă şi a condiţionalităţilor specifice ale proiectului, s-a urmărit identificarea şi atragerea unor resurse suplimentare faţă de cele asigurate prin Contractul de finanţare, în primul rând pentru acoperirea sumelor ce nu pot fi decontate la bugetul de stat al României (TVA).

Depăşirea bugetului anual a fost cauzată de cheltuielile suplimentare apărute ca urmare a plăţii chiriei pentru noul sediu (sumă acceptată la decontare dar neprinsă în buget) şi a TVA aferent serviciilor prestate de către furnizori, sumă nedecontabilă în bugetul pe 2014.

În februarie 2014, în contextul vizitei pe care primul ministru Victor Ponta o făcea în Republica Moldova, la Chişinău, domnia sa a fost invitatul emisiunii Probleme la zi la Radio România Actualităţi. Primul Ministru s-a aflat în studioul Radio Chişinău – postul din Republica Moldova al Societăţii Române de Radiodifuziune, într-o emisiune-duplex.

Fostul premier Victor Ponta în studioul Radio Chişinău – 21 februarie 2014

În dialog cu redactorul şef al Radio Chişinău, Ministru Victor Ponta a precizat: „… Radio România este cel mai ascultat, cel mai credibil post de radio şi sunt milioane de români care, în fiecare zi, se informează, iau decizii ascultând un post de radio profesionist. La fel, sunt convins, şi am văzut că acesta este cazul şi aici la Radio Chişinău, atâta timp cât oamenii pot avea acces la informaţie corectă şi se pot astfel apăra de orice fel de propagandă, de dezinformare, sunt convins că vor lua decizia corectă. Eu vreau să apreciez profesionalismul Radio Chişinău, la fel cu cel al Radio România, şi vreau să spun că, iată, se dovedeşte că există instituţii media care sunt profesioniste, sunt credibile şi pot să facă bine ţării lor în informarea cetăţenilor şi vă felicit pentru asta.”

Şi pe parcursul anului 2014 s-a urmărit fidelizarea unui public cu vârste cuprinse între 35 şi 55 de ani şi îmbunătăţirea ofertei pentru tinerii de până la 35 de ani, propunându-şi, ca scop în sine, crearea unei noi generaţii de ascultători: tineri educaţi, vorbitori de limbă română, ataşaţi valorilor autentice româneşti (din Basarabia, din România, din vecinătatea imediată), valorilor europene, dar şi celor aparţinând spaţiului universal. Prin conţinutul şi succesiunea programelor, Radio Chişinău urmăreşte să ofere o alternativă reală publicului din Republica Moldova, un public asaltat de posturi care emit în limba rusă sau în limba rusă şi în limba română, deopotrivă. Folosirea limbii ruse în comunicarea de fiecare zi, în particular sau în mod

oficial, de către o parte destul de importantă a populaţiei, în special a celei urbane, reprezintă un handicap pentru Radio Chişinău, dar şi oportunitatea de a avea o contra-ofertă de calitate.

Managementul editorial al Radio Chişinău şi-a propus în 2014:

– crearea de linii şi tronsoane – redimensionarea şi îmbunătăţirea ofertei editoriale reprezintă o cerinţă şi o preocupare permanentă. Nu există linii complete, ci doar de luni până vineri şi nu pe toate domeniile. Principala cauză o reprezintă lipsa personalului, precum şi a mijloacelor financiare pentru noi colaborări;

– creşterea numărului de emisiuni – introducerea în grilă a unor emisiuni care să completeze obiectivele editoriale asumate şi care să conducă la creşterea audienţei este prevăzută la secţiunea “Proiecte editoriale 2015”;

– armonizarea programului propriu cu programul retransmis – reorganizarea şi reproiectarea succesiunii producţiilor proprii, cu tronsoanele retransmisiei Radio România Actualităţi prin introducerea de emisiuni noi. Pentru păstrarea raportului „muzică-vorbă” am apelat la reluări ale emisiunilor vorbite, deşi acele spaţii aparţin programului propriu Radio Chişinău;

– promovarea vocilor radiogenice – verificarea atentă a vocilor şi înlocuirea celor neperformante se va face în măsura în care vom găsi voci bune la resursele oferite de bugetul postului.

Dotarea tehnică reprezintă una din principalele limitări ale proiectului şi, totodată, pe anumite segmente, o vulnerabilitate. Astfel, bună parte din echipamentele de emisie esenţiale (pupitrul de emisie, procesorul de emisie, hibridul, precum şi emiţătorul împreună cu sistemul radiant de la Chişinău) nu sunt proprietatea societăţii, ci sunt inchiriate de la un terţ. Acesta în mod regulat face presiuni pentru mărirea chiriei, în condiţiile în care emiţătorul este unul vechi şi neperformant şi care nu permite nici măcar montarea unui modul RDS.

O altă problemă majoră este lipsa oricăror echipamente de rezervă, începând de la cele mai simple (staţii de lucru, upsuri) până la cele specifice (pupitre, codec-uri, compresoare, etc.). Pe tot parcursul anului 2014, în condiţiile unui buget extrem de auster şi în lipsa oricăror resurse destinate înnoirii echipamentului, s-a reuşit supravieţuirea cu ajutorul unor echipamente mai vechi, casate, sau prin reparaţii punctuale. Căderea oricărui echipament ridică probleme majore pentru zona tehnică de emisie/producţie, dar şi pentru compartimentul editorial (calculatoare şi monitoare). Nu în ultimul rând, o problemă specifică Chişinăului este cea a căderilor dese de tensiune pe perioade lungi de timp. Şi în acest caz, lipsa unui generator cu automatizare care să preia sarcina a pus postul, nu o dată, în situaţia de a avea goluri în emisie. De asemenea, mutarea în noul sediu va necesita o serie de echipamente suplimentare. Tot acest necesar tehnic a fost identificat şi solicitat la capitolul Investiţii din Cererea de finanţare pentru anul 2015.

Având în vedere specificitatea şi condiţionalităţile obiective ale proiectului Radio Chişinău, se consideră că în acest moment cea mai bună şi rapidă soluţie de creştere a numărului potenţial de ascultători şi a adresabilităţii proiectului o constituie extinderea ariei de acoperire, în special în principalele centre urbane, raionale şi de-a

lungul principalelor căi rutiere, în paralel cu îmbunătăţirea calităţii şi acoperirii semnalului pe Chişinău.

În acest moment (2014), Radio Chişinău emite pe şapte frecvenţe, în localităţile Chişinău, Briceni, Edineţ, Drochia, Ungheni, Tighina şi Cahul. Două dintre acestea, respectiv Briceni şi Edineţ, sunt folosite în continuare de societate, cu toate că frecvenţele respective au fost câştigate, deşi discutabil, prin hotărârea instanţei de către Î.M. Naţional Media SRL (Fresh FM). Acest lucru este posibil, pe de o parte, datorită agreement-ului dintre managementul celor două societăţi de a nu întrerupe emisia până la găsirea unei alternative de către societatea noastră şi, pe de altă parte, datorită faptului că în acest moment Naţional Media a ofertat către societate întreaga reţea a Fresh FM. Reţeaua ofertată acoperă localităţile Chişinau, Bălţi, Soroca, Sângerei, Glodeni, Lipcani, Cantemir, Anenii Noi, Otaci, Rezina, Vulcăneşti, Donduşeni, Făleşti, la care se adaugă şi cele două frecvenţe pe care Radio Chişinău le foloseşte deja, respectiv Briceni şi Edineţ.

O vulnerabilitate semnalată şi în urmă cu un an este cea referitoare la postul pirat care emite din Transnistria – Hit FM, deoarece emite pe frecvenţa de Chişinău a postului, situaţie agravată şi de lipsa de performanţă a propriului emiţător.

În 2014, societatea funcţionează în baza unei organigrame agreate de AGA şi de conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune şi are 22 de angajaţi şi 6 colaboratori, după cum urmează:

– Editorial – redactor şef + 15 persoane (din care 10 angajaţi şi 6 colaboratori);

– Tehnic – şef serviciu + 5 persoane (2 operatori emisie, 2 operatori producţie + un angajat cu ½ normă pentru sectorul IT). Dintre aceştia, o persoană (şeful de serviciu) este şi realizator de emisiuni muzicale;

– Administrativ – administratorul societăţii + 5 persoane (un jurist, un contabil, un angajat la serviciul adminstrativ, o secretară şi o îngrijitoare).

Radio Chişinău – Ziua Porţilor Deschise

Radio Chişinău funcţionează pe o piaţă media în care posturile de radio care emit în limba rusă au o pondere foarte importantă. Acestora li se adaugă cele care emit şi în limba română. Cea mai mare concentrare a surselor radio se află în Chişinău.

Din păcate nu există o cercetare a pieţei cu indicatori măsurabili, în virtutea cărora să se poată face o evaluare obiectivă şi pe baza cărora să se poată concepe o  strategie.

La 9 decembrie 2014, Fundaţia Euromonitor pentru Excelenţă a anunţat, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene, în prezenţa doamnei Angela Filote, Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, cei 10 câştigători ai programului Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti, în cadrul unei ceremonii de decernare a diplomelor şi de anunţare a celor care vor pleca la Bruxelles într-o vizită de studiu de o săptămână. Printre tinerii jurnalişti care vor beneficia de stagiul de pregătire de la Bruxelles se află şi Ina Gutu,  reporter  la Radio România Chişinău, care va mai beneficia în plus şi de un stagiu de pregătire profesională de trei săptămâni în cadrul unei prestigioase organizaţii de presă europene.

În 2015, atenţia a fost concentrată în permanenţă pe problemele Radio Chişinău, au fost elaborate toate documentele necesare funcţionării sale în condiţii cât mai bune. Este de remarcat faptul că, prin Radio Chişinău, Societatea Română de Radiodifuziune este singurul serviciu public media din România cu o prezenţă continuă, consistentă şi extrem de activă în Republica Moldova.

Radio Chişinău a fost în atenţia Comitetului Director, fiind iniţiate demersuri pentru identificarea unor soluţii de îmbunătăţire a emisiei postului în scopul extinderii acoperirii (cu semnal herţian) a teritorului Republicii Moldova.

Rezultatul acestor demersuri, precum şi rapoartele întocmite de compartimentele de specialitate din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune au fost înaintate Consiliului de Administraţie în vederea fundamentării deciziilor care privesc mai buna funcţionare a Radio Chişinău.

Statul român a alocat în anul 2015, suma de 1.200.000 lei pentru funcţionarea postului de radio Radio Chişinău. Este pentru al treilea an consecutiv când pentru funcţionarea postului de radio Radio Chişinău au fost primite fonduri din alocaţie bugetară. În acest sens, în anul 2015, SRR a încheiat un contract de finanţare cu SC Pajura Albă SRL, societate care deţine postul de radio. Realizarea contractului de finanţare, plata tranşelor lunare, urmărirea cheltuielilor efectuate şi verificarea documentelor justificative prezentate de beneficiar pentru decontare au fost activităţi în responsabilitatea compartimentului de resort din cadrul SRR.

A fost stabilită ca prioritate editorială, în conformitate cu obiectivele stabilite de Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, dezvoltarea online-ului şi dinamizarea comunicării prin intermediul reţelelor sociale. Pentru îndeplinirea acestor obiective, schimbările intervenite la nivelul atribuţiilor de serviciu începute încă din 2014 au continuat şi în 2015 şi au avut ca efect o creştere substanţială faţă de perioadele similare anterioare a numărul de vizitatori unici ai site-ului Radio Chişinău.

Realizatorul Victor Pogor în cabina de emisie a Radio Chişinău

În programele proprii, Radio Chişinău reflectă realităţile politice, sociale, culturale şi economice din Republica Moldova şi retransmite, în timp real, programe ale Radio România Actualităţi. Acest mix de conţinut este vector de complementaritate şi induce produsului editorial o anume specificitate, dar, paradoxal, şi un plus de atractivitate. O particularitate a publicului Radio Chişinău o reprezintă afinităţile cu spiritul românesc, de la care se revendică. Ascultătorul dedicat aparţine preponderent mediului urban. Menţinerea acestui public reprezintă o constantă în preocupările managementului editorial, precum şi un deziderat asumat.

Colaborările cu „Casa limbii române – Nichita

Stănescu”, cu publicaţiile „Ziarul de gardă”, „Timpul”,

portalul UNIMEDIA, dar şi cu „Gazeta de sud”, ”Observatorul

de Nord”, „Expresul”, ziare cu răspândire regională, aduc

un plus de notorietate.

În acelaşi timp, Radio Chişinău a creat punţi eficiente de comunicare cu reprezentaţii instituţiilor academice, ai celor de artă şi de creaţie, ai universităţilor.

Transmiterea streaming a unor manifestări culturale cu impact major se adaugă politicii de creştere a vizibilităţii şi a imaginii publice a Radio Chişinău.

În 14 – 15 mai 2015, membrii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune s-au întrunit în şedinţă ordinară la Chişinău, unde s-a discutat despre consolidarea prezenţei Radio România în Republica Moldova prin Radio Chişinău, despre diversificarea programelor şi despre oportunităţile de dezvoltare ale acestui post de radio.

A fost, totodată un prilej de reafirmare a aprecierilor şi suportului necondiţionat al membrilor Consiliului faţă de proiectul Radio Chişinău, suport manifestat şi prin includerea dezvoltării Radio Chişinău în lista obiectivelor strategice ale Societății Române de Radiodifuziune.

Cu această ocazie, în semn de recunoaştere a importanţei contribuţiei Societății Române de Radiodifuziune la democratizarea şi profesionalizarea presei din Republica

Moldova prin intermediul Radio Chişinău, a avut loc şi primirea delegaţiei Consiliului de Administraţie al SRR de către preşedintele Republicii Moldova, dl. Nicolae Timofti.

Primirea membrilor CA al SRR la preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti – mai 2015

În anul 2016, în direcţia dezvoltării colaborării cu mass media din Republica Moldova, la finalul anului au fost puse bazele colaborării cu Fundaţia Euromonitor pentru Excelenţă, prin care jurnalişti de la Chişinău vor beneficia de un stagiu profesional de o lună la sediul SRR.

Din Bugetul de Stat al României a fost alocată, în 2016, suma de 1.585.000 lei pentru funcţionarea postului Radio Chişinău.

În anul 2016 fost reîntregit portofoliul de frecvenţe al Radio Chişinău prin recuperarea frecvenţelor de la Briceni şi Edineţ si au fost achiziţionate noi echipamente de emisie (emiţător, antenă, fider, shelter) pentru Chişinău, principalul bazin de ascultători. Prin înălţarea antenei şi mărirea puterii de emisie obţinute de la Radiocomunicaţii SA, a fost rezolvată problema bruiajului din partea postului pirat transnistrean. Tot datorită noilor achiziţii, în acest moment Radio Chişinău se aude în condiţii foarte bune atât în Chişinău, cât şi pe o rază de minim 40 de kilometri în jurul

acestuia.

A fost creat un nou site, care a devenit, din momentul lansării, o sursă majoră de informare a publicului din Republica Moldova. Practic, odată cu lansarea acestuia, numărul de vizitatori s-a dublat, iar trendul este constant crescător.

Managementul postului a depus şi depune toate eforturile pentru ca Radio Chişinău să devină cea mai credibilă şi importantă sursă de informare a publicului basarabean,

asupra realităţilor şi valorilor locale şi a celor româneşti, și prin extindere, a celor europene. Grija pentru abordarea subiectelor şi evenimentelor care ţin de actualitate şi de evidenţierea legăturilor dintre cele două state româneşti a reprezentat o permanenţă a politicii editoriale a Radio Chişinău.

Managementul editorial şi-a propus:

– Crearea de linii şi tronsoane;

– Creşterea numărului de emisiuni proprii;

– Armonizarea programului propriu cu programul retransmis;

– Promovarea vocilor radiogenice.

Dintre măsurile dispuse amintim:

– Redimensionarea şi îmbunătăţirea ofertei editoriale – o cerinţă şi o preocupare permanentă. Principiul „aceeaşi oameni, pe aceleaşi linii”, la Radio Chişinău este respectat în prezent volens nolens fiindcă dispune de un număr restrâns de jurnalişti. Nu există linii complete, ci doar de luni pană vineri şi nu pe toate domeniile. Principala cauză o reprezintă lipsa personalului, precum şi a mijloacelor financiare pentru noi colaborări.

– Introducerea în grilă a unor emisiuni care să completeze obiectivele editoriale asumate şi care să conducă la creşterea audienţei

– Reorganizarea şi reproiectarea succesiunii producţiilor proprii Radio Chişinău, cu tronsoanele retransmisiei Radio România Actualităţi prin introducerea de emisiuni noi. În prezent pentru păstrarea raportului „muzică/vorbă” se apelează la reluări ale emisiunilor vorbite, deşi acele spaţii aparţin programului propriu Radio Chişinău.

În acest moment Radio Chişinău emite pe şapte frecvenţe, în acest moment toate staţiile sunt funcţionale şi emit în parametrii licenţelor.

De asemenea, odată cu înlocuirea echipamentelor de emisie din Chişinău, pe lângă îmbunătăţirea substanţială a calităţii şi ariei de acoperire, s-a reuşit eliminarea unei vechi probleme, respectiv cea reprezentată de bruiajul staţiei de către postul pirat din Transnistria, Hit FM. Astfel, pentru rezolvarea acestei situaţii, s-a reuşit obţinerea autorizaţiilor necesare pentru ridicarea antenei cu încă 40 de metri concomitent cu mărirea puterii de emisie cu 50%, respectiv de la 500W la 750W. În acest moment postul se aude în condiţii foarte bune atât în Chişinău, cât şi pe o raza de circa 40 de kilometri în jurul capitalei. Totodată emiţătorul Radio Chişinău are acum şi modul RDS, ceea ce permite identificarea postului de către ascultători.

Un foarte important indicator al notorietăţii şi credibilităţii de care se bucură Radio Chişinău a venit din partea Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova, care a felicitat postul pentru modul în care îşi îndeplineşte misiunea de informare şi culturalizare a publicului autohton.

Diplona Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova pentru Radio Chișinău

Începând cu 18 septembrie 2017, 13 jurnalişti de la Radio Chişinău participă la un stagiu de pregătire la Radio România. Structura programului: câte 2 jurnalişti/stagiu, maxim 15 zile pe lună pentru fiecare stagiu.

„Obiectivul programului este implicarea permanentă a jurnaliştilor de la Bucureşti şi Chişinău în proiecte editoriale, care să permită schimbul de experienţă şi crearea unei culturi organizaţionale comune, pornind de la aceleaşi principii şi valori”, spune Maria Ţoghină, coordonatoarea proiectului.

Cele două colege de la Radio Chişinău care s-au alăturat, din această săptămână, echipei Radio România sunt Victoria Cuşmir, realizator Matinal şi Vernoica Iabanji, Camera ştirilor/site. Acestea au participat la şedinţele de sumar, au experimentat modul de lucru al jurnaliştilor de la Radio România Actualităţi şi Bucureşti FM, au realizat materiale jurnalistice diverse şi au beneficiat de experienţa jurnaliştilor de la Radio 3Net în ceea ce priveşte realizarea materialelor online, selecţia subiectelor postate pe site şi creşterea vizibilităţii paginilor online. Pe durata întregului stagiu de pregătire jurnaliştii Radio Chişinău s-au familiarizat cu modul de lucru specific domeniului cultural, selecţia evenimentelor, reflectarea acestora în mediul online şi on air.

Cele două jurnaliste de la Radio Chişinău, alături de directorul general interimar al SRR, Georgică Severin, iniţiatorul proiectului şi de Maria Ţoghină, cea care coordonează acest program

Începând cu 16 octombrie 2017, Cristina Păpuşoi şi Andrei Mâţu, jurnalişti la Radio Chişinău, au participat la un stagiu de pregătire la Radio România.

Aceasta este cea de-a doua echipă de jurnalişti care s-a alăturat, timp de două săptămâni, colegilor de la Radio România în cadrul programului de pregătire iniţiat de Georgică Severin, Preşedinte Director General al Radio România, şi coordonat de Maria Ţoghină, consilier management.

Colegii de la Radio Chişinău au participat la şedinţele de sumar şi au lucrat împreună cu jurnaliştiii de la Radio România, materialele realizate fiind difuzate în programele Radio Chişinău şi SRR

Cristina Păpuşoi şi Andrei Mâţu, alături de Georgică Severin, Preşedinte Director General al Radio România, şi de Maria Ţoghină, consilier management, coordonatoarea proiectului

În 2018, la Centenarul Marii Uniri, Radio Chișinău a organizat o serie de conferințe publice reunite în proiectul „1918 – Când toți românii au zis da!” în zece mari orașe din Basarabia: Ungheni, Cahul, Căușeni, Sângerei, Soroca, Hâncești, Briceni, Drochia, Edineț, Chișinău, respectiv localitățile în care Radio Chișinău poate fi recepționat. Invitații au fost istorici, lingviști, scriitori și jurnaliști, atașați cauzei românești, care au vorbit publicului despre însemnătatea actului Unirii, despre beneficiile acestui act pentru basarabeni și transformările substanțiale petrecute în această veche provincie românească în perioada interbelică. Au vorbit publicului istoricii Ion Negrei, Gheorghe Negru, Octavian Tîcu și Anatol Petrenco, scriitorii Vladimir Beșleagă și Vlad Pohilă, jurnalistul VladcȚurcanu și regizoarea Leontina Vatamanu, personalități cunoscute basarabenilor, repere de profesionalism și moralitate.

Conferințele au fost transmise live pe Radio Chișinău și pe pagina de facebook a postului, iar din conținutul acestora au fost realizate materiale editoriale pentru site-ul propriu. Acest proiect a fost singurul proiect itinerant dedicat Centenarului organizat de o instituție media românească, în Republica Moldova.

Managementul a depus și depune toate eforturile pentru ca Radio Chișinău să devină cea mai credibilă și importantă sursă de informare a publicului basarabean asupra realităților și valorilor locale și a celor din România, iar prin extindere, a celor europene. Grija pentru abordarea subiectelor și evenimentelor care țin de actualitate

și de evidențierea legăturilor dintre cele două state românești a reprezentat o permanență a politicii editoriale a Radio Chișinău.

Pe parcursul anului 2020, pentru componenta on air a programului s-a urmărit fidelizarea unui public cu vârste cuprinse între 35 și 55 de ani, iar prin dinamizarea componentei online am urmărit îmbunătățirea ofertei pentru tinerii de până la 35 de ani, propunându-se, ca scop în sine, crearea unei noi generații de ascultători: tineri, educați, vorbitori de limba română, atașați valorilor autentice românești (din Basarabia, din România, din vecinătatea imediată), valorilor europene, dar și celor aparținând spațiului universal, în încercarea „vindecării” unei carențe cronice, create de o istorie vitregă care se întinde pe cel puțin două sute de ani.

Prin conținutul și succesiunea programelor, Radio Chișinău urmărește să ofere o alternativă reală publicului din Republica Moldova, un public asaltat de posturi care emit în limba rusă, sau în limba rusă și în limba română deopotrivă.

În cursul anului 2020 au fost introduse în grilă mai multe emisiuni  care să completeze obiectivele editoriale asumate şi care să conducă la creșterea audienței. Schimbările succesive de legislație au impus reorganizarea și reproiectarea succesiunii producțiilor proprii Radio Chișinău cu tronsoanele retransmise de Radio România Actualități, prin introducerea de emisiuni noi.

Punctul cel mai puternic al Radio Chișinău îl reprezintă domeniul „news” și profesionalismul. Indiferent de gradul de implicare și specializare ale jurnaliștilor, probitatea și respectarea strictă a normelor deontologice reprezintă calități de căpătâi.

Radio Chișinău emite pe 70% din suprafața Republicii Moldova și poate fi ascultat pe unde scurte FM – 89.6 în Chișinău, 93.8 în Ungheni, 106.1 la Tighina, 93.3 în Cahul, 104.6 la Edineț, 102.6 în Briceni și 107.1 la Drochia și on-line pe www.radiochisinau.md.

Răzvan Moceanu

De același autor

Related Articles