„Un librar din Bucureşti – d. Carol Müller – a luat hotărârea de a tipări un şir de cărticele pe aleş frumoase şi ieftine de tot. Şi-a luat în ajutor pe d. Dumitru Stăncescu, bun scriitor român, însărcinându-l cu alegerea cărţilor ce să se tipărească.“ Aşa anunţa Foaia poporului, din Sibiu, apariţia în anul 1895 a colecţiei Biblioteca pentru toţi. Încă de la început era o colecţie pentru toţi românii, dintre graniţele României şi dinafara lor.
La sfârşitul lunii martie 1895 apărea la Bucureşti, în Editura Librăriei Carol Müller, primul volum, Poveşti alese, de Hans Christian Andersen, al unei colecţii de literatură care oferea pentru 30 bani volumul – un ziar costa între 5 şi 15 bani – cele mai de seamă scrieri ale literaturii româneşti şi universale. Ideea se născuse din discuţiile librarului Carol Müller cu Caragiale, Delavrancea, Vlahuţă şi se inspira dintr-o colecţie germană. Se ocupa de colecţie Dumitru Stăncescu (1866-1899), scriitor, folclorist şi traducător. Primul volum a fost Poveşti alese, de Hans Christian Andersen.
Numărul 100, festiv, a apărut însoţit de o prefaţă a lui Dumitru Stăncescu, care scria: „De la început am avut încredere în succesul acestei publicaţii. Văzând dorinţa cea mare de citire, văzând cum se vindeau de mult romanele proaste şi rele, ne-am închipuit că nu se putea ca dintr-atâţia cititori să nu se găsească o parte care să simtă dorinţa, trebuinţa de a citi lucruri care să le sporească capitalul de cunoştinţe, să le mai subţieze spiritul, gustul, în sfârşiţ de a citi ceva mai bun şi mai serios.“
Află toată povestea pe siteul eualegromania
