Ascultă Radio România Reșița Live

[AUDIO-FOTO] Trei personalităţi culturale germane de seamă ale Banatului, comemorate la 9 ianuarie la Reşiţa: Alexander Tietz, Margarete Cäcilie Josefa Tietz-Cocora şi Msgr. Josef Gerstenengst

9 ianuarie: Alexander Tietz la 124 ani de la naștere, pianista Margarete Cäcilie Josefa Tietz-Cocora la 120 de ani de la naștere și preotul organist Msgr. Josef Gerstenengst la 30 de ani de la trecerea în eternitate.

[AUDIO-FOTO] Trei personalităţi culturale germane de seamă ale Banatului, comemorate la 9 ianuarie la Reşiţa: Alexander Tietz, Margarete Cäcilie Josefa Tietz-Cocora şi Msgr. Josef Gerstenengst
Foto: montaj ecrm plic mic alexander tietz 2018

Articol editat de Gerhard Chwoika, 9 ianuarie 2022, 17:00 / actualizat: 10 ianuarie 2022, 17:25

Pentru Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița data de 9 ianuarie înseamnă debutul anului cultural al germanilor din sud-vestul țării. De ce? Fiindcă în această zi, în anul 1898, se năștea în Reșița Alexander Tietz, cea mai importantă și complexă personalitate a etniei germane din Banatul Montan din secolul al XX-lea.

Binecunoscutul scriitor, etnograf și pedagog reșițean Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898 – † 10 iunie 1978) a editat în timpul vieții un număr de cinci cărți în limba germană, care conțin legende și povestiri culese de la mulți locuitori ai acestui spațiu. A scris totodată multe articole în presa germană și română a timpului. Postum, i-au apărut 8 cărți, editate la Reșița, Timișoara și București. De asemenea i-au fost selectate câteva povești pentru o înregistrare pe disc. Alexander Tietz a devenit Cetățean de onoare post mortem al municipiului Reșița, începând cu data de 24 februarie 2004. Numele lui este purtat în prezent de biblioteca germană din Reșița, în fața căreia stă ridicat și bustul său, realizat de artistul plastic bucureștean Horea Flămând. De asemenea, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din municipiul Reșița îi poartă numele alături de cel al unchiului său după mamă, Corneliu Diaconovici, primul enciclopedist român.

Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuți pedagogi germani reșițeni din secolul trecut, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism și protecția mediului.

La biblioteca germană care îi poartă numele, secție a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“ din municipiul de pe Bârzava, va fi organizată în 9 ianuarie, cu respectarea restricțiilor în condițiile pandemice actuale, într-un cerc restrâns, o evocare a personalității lui Alexander Tietz și o expoziție tematică de documentate privind viața și opera sa. Totodată se va aminti și de împlinirea, la 7 ianuarie, a 120 de ani de la nașterea profesoarei de pian și compozitoarei reșițene Margarete Cäcilie Josefa Tietz-Cocora (*7 ianuarie 1902 – † 10 iunie 1977), sora lui Alexander Tietz.

Erwin Josef Tigla

În „Lexicon. Muzicieni din Banat. Banatul Montan – Banatul Sârbesc”, autor Ioan Tomi, apărut la Editura „Eurostampa” din Timișoara, 2012, se pot citi următoarele: „TIETZ-COCORA, Margareta (n.7.I.1902, Reșița, CS / †10.VI.1977, Reșița). Pianistă, profesoară de pian, compozitoare. Își însușește o cultură muzicală solidă de la tatăl său, Josef Tietz, reputat dascăl, cantor, organist și dirijor din Reșița. Tehnica interpretării pianistice o dobândește la început de la sora ei, Matia (mai mare cu 19 ani), iar apoi, la conservatorul comunal, de la profesoara Irma Hun. Dovedește calități excepționale, ceea ce o recomanda pentru un nivel de pregătire mai înalt decât putea să-i ofere Reșița, așa că este încurajată să își desăvârșească studiile la Conservatorul din Budapesta. Se impune ca solistă în perioada interbelică, susținând recitaluri de pian, concerte de muzică de cameră, în colaborare cu soliști vocali, instrumentiști sau formații de profil, concerte cu orchestra simfonică. Repertoriul ei cu orchestra a fost impresionant. … Presa din Timișoara, Lugoj și Reșița i-a apreciat la superlativ evoluțiile solistice. Margareta Tietz-Cocora a cochetat și cu compoziția, scriind muzică pentru instrumentul pe care l-a slujit întreaga viață, pianul. Printre acestea figurează și cele «Cinci piese pentru pian» tipărite, după mai bine de o jumătate de secol, la Editura «Tempus» Timișoara, 1996. Căsătorită cu profesorul și dirijorul Coriolan Cocora, s-a dedicat, alături de soțul ei, cu dăruire și mult folos carierei didactice, mulți dintre elevii ei devenind muzicieni profesioniști precum Doru Popovici, Damian Vulpe, Heinz Kostyak ș.a., cu loc bine stabilit în viața muzicală românească sau de peste hotare.“

Anul acesta, în ziua de 9 ianuarie, se va comemora și împlinirea a 30 de ani de la trecerea în eternitate a preotului romano-catolic și maestru al muzicii de orgă, Josef Gerstenengst (*3 iulie 1920 – † 9 ianuarie 1992), fost preot vicar parohial la Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” din Reșița, între anii 1946 și 1958, cel care, în București, a făcut din orga de la Catedrala romano-catolică „Sfântul Iosif” cu adevărat „regina instrumentelor”. Debutul carierei sale s-a făcut așadar la Reșița, cea care nu l-a uitat și îi ține memoria aprinsă până în ziua de astăzi. Consiliul Local și municipalitatea reșițeană i-au oferit titlul de Cetățean de onoare post mortem, în data de 31 martie 2017.

Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează împlinirea celor 30 de ani de la trecerea în eternitate a preotului-organist Josef Gerstenengst și cei 120 de ani de la nașterea profesoarei de pian și compozitoarei reșițene Margarete Cäcilie Josefa Tietz-Cocora prin câte un plic filatelic ocazional și câte o ștampilă adecvată.Întreaga corespondență trimisă de la Oficiul poștal Reșița 1, în ziua de 7, respectiv, 10 ianuarie 2022, este fi obliterată cu această ștampilă.

Cu prilejul reuniunii din 9 ianuarie se vor sărbători și cei 32 de ani de la constituirea Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin prin adunarea constitutivă care s-a desfășurat în 9 ianuarie 1990, în sala de conferințe a Casei de Cultură a Sindicatelor Reșița. (Erwin Josef Ţigla)

Simpozion internaţional la Timişoara: „Căderea Zidului Berlinului”
Cultură miercuri, 26 noiembrie 2025, 17:54

Simpozion internaţional la Timişoara: „Căderea Zidului Berlinului”

La Timişoara va avea loc un simpozion internațional cu tema „Căderea Zidului Berlinului, eveniment premergător Revoluției Române din...

Simpozion internaţional la Timişoara: „Căderea Zidului Berlinului”
Teatrul de Vest are ce să dea: o comedie, ’’Ce să dai, dacă n-ai?”, scrisă de un laureat al Premiului Nobel
Cultură miercuri, 26 noiembrie 2025, 10:00

Teatrul de Vest are ce să dea: o comedie, ’’Ce să dai, dacă n-ai?”, scrisă de un laureat al Premiului Nobel

Teatrul de Vest Reșița prezintă sâmbătă, 29 noiembrie, de la ora 19:00, premiera spectacolului „Ce să dai, dacă n-ai?”, o adaptare după...

Teatrul de Vest are ce să dea: o comedie, ’’Ce să dai, dacă n-ai?”, scrisă de un laureat al Premiului Nobel
Bata Marianov, laureatul Premiului Național „Constantin Brâncuși“ 2025 – recunoaștere majoră pentru sculptorul bănățean
Cultură marți, 25 noiembrie 2025, 21:00

Bata Marianov, laureatul Premiului Național „Constantin Brâncuși“ 2025 – recunoaștere majoră pentru sculptorul bănățean

Sculptorul bănățean Bata Marianov primește în 2025 unul dintre cele mai prestigioase premii ale culturii române: Premiul Național...

Bata Marianov, laureatul Premiului Național „Constantin Brâncuși“ 2025 – recunoaștere majoră pentru sculptorul bănățean
La Reșița se pune piatra de temelie pentru o nouă capelă școlară cu hramul Sfântului Nicolae
Cultură luni, 24 noiembrie 2025, 21:41

La Reșița se pune piatra de temelie pentru o nouă capelă școlară cu hramul Sfântului Nicolae

Un nou proiect cu valoare spirituală și educațională prinde contur la Reșița. Sub deviza „Între Carte și Rugăciune – o Capelă pentru...

La Reșița se pune piatra de temelie pentru o nouă capelă școlară cu hramul Sfântului Nicolae
Cultură sâmbătă, 22 noiembrie 2025, 11:10

Arad – Capitala Politică a Marii Uniri. 107 ani de la momentul în care s-a scris istoria României

Arad – Capitala Politică a Marii Uniri. 107 ani de la momentul în care s-a scris istoria României Acum 107 ani, Aradul trăia una dintre cele...

Arad – Capitala Politică a Marii Uniri. 107 ani de la momentul în care s-a scris istoria României
Cultură vineri, 21 noiembrie 2025, 22:59

Expoziția „De prin timpuri trecute…” aduce la Tormac istoria aparatelor de radio, pick-up-urilor și casetofoanelor

Comuna Tormac din județul Timiș găzduiește duminică, 23 noiembrie, expoziția „De prin timpuri trecute… Din istoria aparatelor de radio, a...

Expoziția „De prin timpuri trecute…” aduce la Tormac istoria aparatelor de radio, pick-up-urilor și casetofoanelor
Cultură vineri, 21 noiembrie 2025, 14:02

Circuit 89: Concursul care îi aduce pe tinerii timișoreni mai aproape de istoria Revoluției din 1989

Circuit 89: Concursul care îi aduce pe tinerii timișoreni mai aproape de istoria Revoluției din 1989 Timișoara 1989 a schimbat cursul istoriei...

Circuit 89: Concursul care îi aduce pe tinerii timișoreni mai aproape de istoria Revoluției din 1989
Cultură joi, 20 noiembrie 2025, 16:23

Expoziție de artă plastică la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița – Eleonora și Gabriel Hoduț expun lucrări în premieră

Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, în parteneriat cu Forumul Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin și...

Expoziție de artă plastică la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița – Eleonora și Gabriel Hoduț expun lucrări în premieră