Ascultă Radio România Reșița Live

[AUDIO-FOTO] Trei personalităţi culturale germane de seamă ale Banatului, comemorate la 9 ianuarie la Reşiţa: Alexander Tietz, Margarete Cäcilie Josefa Tietz-Cocora şi Msgr. Josef Gerstenengst

9 ianuarie: Alexander Tietz la 124 ani de la naștere, pianista Margarete Cäcilie Josefa Tietz-Cocora la 120 de ani de la naștere și preotul organist Msgr. Josef Gerstenengst la 30 de ani de la trecerea în eternitate.

[AUDIO-FOTO] Trei personalităţi culturale germane de seamă ale Banatului, comemorate la 9 ianuarie la Reşiţa: Alexander Tietz, Margarete Cäcilie Josefa Tietz-Cocora şi Msgr. Josef Gerstenengst
Foto: montaj ecrm plic mic alexander tietz 2018

Articol editat de Gerhard Chwoika, 9 ianuarie 2022, 17:00 / actualizat: 10 ianuarie 2022, 17:25

Pentru Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița data de 9 ianuarie înseamnă debutul anului cultural al germanilor din sud-vestul țării. De ce? Fiindcă în această zi, în anul 1898, se năștea în Reșița Alexander Tietz, cea mai importantă și complexă personalitate a etniei germane din Banatul Montan din secolul al XX-lea.

Binecunoscutul scriitor, etnograf și pedagog reșițean Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898 – † 10 iunie 1978) a editat în timpul vieții un număr de cinci cărți în limba germană, care conțin legende și povestiri culese de la mulți locuitori ai acestui spațiu. A scris totodată multe articole în presa germană și română a timpului. Postum, i-au apărut 8 cărți, editate la Reșița, Timișoara și București. De asemenea i-au fost selectate câteva povești pentru o înregistrare pe disc. Alexander Tietz a devenit Cetățean de onoare post mortem al municipiului Reșița, începând cu data de 24 februarie 2004. Numele lui este purtat în prezent de biblioteca germană din Reșița, în fața căreia stă ridicat și bustul său, realizat de artistul plastic bucureștean Horea Flămând. De asemenea, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din municipiul Reșița îi poartă numele alături de cel al unchiului său după mamă, Corneliu Diaconovici, primul enciclopedist român.

Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuți pedagogi germani reșițeni din secolul trecut, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism și protecția mediului.

La biblioteca germană care îi poartă numele, secție a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“ din municipiul de pe Bârzava, va fi organizată în 9 ianuarie, cu respectarea restricțiilor în condițiile pandemice actuale, într-un cerc restrâns, o evocare a personalității lui Alexander Tietz și o expoziție tematică de documentate privind viața și opera sa. Totodată se va aminti și de împlinirea, la 7 ianuarie, a 120 de ani de la nașterea profesoarei de pian și compozitoarei reșițene Margarete Cäcilie Josefa Tietz-Cocora (*7 ianuarie 1902 – † 10 iunie 1977), sora lui Alexander Tietz.

Erwin Josef Tigla

În „Lexicon. Muzicieni din Banat. Banatul Montan – Banatul Sârbesc”, autor Ioan Tomi, apărut la Editura „Eurostampa” din Timișoara, 2012, se pot citi următoarele: „TIETZ-COCORA, Margareta (n.7.I.1902, Reșița, CS / †10.VI.1977, Reșița). Pianistă, profesoară de pian, compozitoare. Își însușește o cultură muzicală solidă de la tatăl său, Josef Tietz, reputat dascăl, cantor, organist și dirijor din Reșița. Tehnica interpretării pianistice o dobândește la început de la sora ei, Matia (mai mare cu 19 ani), iar apoi, la conservatorul comunal, de la profesoara Irma Hun. Dovedește calități excepționale, ceea ce o recomanda pentru un nivel de pregătire mai înalt decât putea să-i ofere Reșița, așa că este încurajată să își desăvârșească studiile la Conservatorul din Budapesta. Se impune ca solistă în perioada interbelică, susținând recitaluri de pian, concerte de muzică de cameră, în colaborare cu soliști vocali, instrumentiști sau formații de profil, concerte cu orchestra simfonică. Repertoriul ei cu orchestra a fost impresionant. … Presa din Timișoara, Lugoj și Reșița i-a apreciat la superlativ evoluțiile solistice. Margareta Tietz-Cocora a cochetat și cu compoziția, scriind muzică pentru instrumentul pe care l-a slujit întreaga viață, pianul. Printre acestea figurează și cele «Cinci piese pentru pian» tipărite, după mai bine de o jumătate de secol, la Editura «Tempus» Timișoara, 1996. Căsătorită cu profesorul și dirijorul Coriolan Cocora, s-a dedicat, alături de soțul ei, cu dăruire și mult folos carierei didactice, mulți dintre elevii ei devenind muzicieni profesioniști precum Doru Popovici, Damian Vulpe, Heinz Kostyak ș.a., cu loc bine stabilit în viața muzicală românească sau de peste hotare.“

Anul acesta, în ziua de 9 ianuarie, se va comemora și împlinirea a 30 de ani de la trecerea în eternitate a preotului romano-catolic și maestru al muzicii de orgă, Josef Gerstenengst (*3 iulie 1920 – † 9 ianuarie 1992), fost preot vicar parohial la Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” din Reșița, între anii 1946 și 1958, cel care, în București, a făcut din orga de la Catedrala romano-catolică „Sfântul Iosif” cu adevărat „regina instrumentelor”. Debutul carierei sale s-a făcut așadar la Reșița, cea care nu l-a uitat și îi ține memoria aprinsă până în ziua de astăzi. Consiliul Local și municipalitatea reșițeană i-au oferit titlul de Cetățean de onoare post mortem, în data de 31 martie 2017.

Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează împlinirea celor 30 de ani de la trecerea în eternitate a preotului-organist Josef Gerstenengst și cei 120 de ani de la nașterea profesoarei de pian și compozitoarei reșițene Margarete Cäcilie Josefa Tietz-Cocora prin câte un plic filatelic ocazional și câte o ștampilă adecvată.Întreaga corespondență trimisă de la Oficiul poștal Reșița 1, în ziua de 7, respectiv, 10 ianuarie 2022, este fi obliterată cu această ștampilă.

Cu prilejul reuniunii din 9 ianuarie se vor sărbători și cei 32 de ani de la constituirea Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin prin adunarea constitutivă care s-a desfășurat în 9 ianuarie 1990, în sala de conferințe a Casei de Cultură a Sindicatelor Reșița. (Erwin Josef Ţigla)

Mircea Baniciu și RIFF urcă pe scena festivalului „Perla Folk” de la Moneasa. Intrarea este liberă
Cultură duminică, 14 iunie 2026, 06:09

Mircea Baniciu și RIFF urcă pe scena festivalului „Perla Folk” de la Moneasa. Intrarea este liberă

Festivalul „Perla Folk” revine la Moneasa după o pauză de câțiva ani. Ediția a III-a va avea loc sâmbătă, 27 iunie 2026, de la ora 19:00,...

Mircea Baniciu și RIFF urcă pe scena festivalului „Perla Folk” de la Moneasa. Intrarea este liberă
Ziua Banatului Montan, celebrată la Ciclova Montană printr-un maraton cultural dedicat identității și valorilor locale
Cultură sâmbătă, 13 iunie 2026, 17:00

Ziua Banatului Montan, celebrată la Ciclova Montană printr-un maraton cultural dedicat identității și valorilor locale

Manifestările au reunit scriitori, profesori, artiști și iubitori de cultură într-un adevărat maraton cultural, menit să pună în lumină...

Ziua Banatului Montan, celebrată la Ciclova Montană printr-un maraton cultural dedicat identității și valorilor locale
Festivalul Iei Românești și al Brâului Bănățean „Paula Neamțu” a revenit la Reșița. Comunitatea a îmbrăcat ia și a jucat brâul
Cultură joi, 11 iunie 2026, 20:29

Festivalul Iei Românești și al Brâului Bănățean „Paula Neamțu” a revenit la Reșița. Comunitatea a îmbrăcat ia și a jucat brâul

  Cea de-a cincea ediție a Festivalului Iei Românești și al Brâului Bănățean „Paula Neamțu” a reunit sute de participanți,...

Festivalul Iei Românești și al Brâului Bănățean „Paula Neamțu” a revenit la Reșița. Comunitatea a îmbrăcat ia și a jucat brâul
Ziua Banatului Montan, sărbătorită la Ciclova-Montană. Literatură, tradiții și cultură în inima Banatului de Munte
Cultură joi, 11 iunie 2026, 14:00

Ziua Banatului Montan, sărbătorită la Ciclova-Montană. Literatură, tradiții și cultură în inima Banatului de Munte

Program dedicat culturii și tradițiilor Banatului Montan Manifestarea va avea loc la Căminul Cultural din Ciclova-Montană și va include momente...

Ziua Banatului Montan, sărbătorită la Ciclova-Montană. Literatură, tradiții și cultură în inima Banatului de Munte
Cultură miercuri, 10 iunie 2026, 15:11

Teatrul de Vest deschide Festivalul Internațional de Teatru „ELVIRA GODEANU” de la Târgu-Jiu

Trupa Teatrului de Vest este invitată, joi 11 iunie de la ora 19:00, pentru a deschide Festivalul Internațional de Teatru „ELVIRA GODEANU” de...

Teatrul de Vest deschide Festivalul Internațional de Teatru „ELVIRA GODEANU” de la Târgu-Jiu
Cultură marți, 9 iunie 2026, 21:18

100 de ani de la vizita regală la Reșița. Expoziție documentară dedicată unui moment istoric pentru Banat

Reșița marchează centenarul vizitei regale din 10 iunie 1926 Evenimentul are loc în cadrul proiectului „Luna iunie – luna expozițiilor”,...

100 de ani de la vizita regală la Reșița. Expoziție documentară dedicată unui moment istoric pentru Banat
Cultură marți, 9 iunie 2026, 21:00

Recital de pian la Reșița: Ana-Marija Markovina aduce în prim-plan creația redescoperită a compozitoarei Fanny Hensel Mendelssohn

Concertul este dedicat creației compozitoarei Fanny Hensel Mendelssohn (1805–1847), artistă considerată astăzi una dintre cele mai importante...

Recital de pian la Reșița: Ana-Marija Markovina aduce în prim-plan creația redescoperită a compozitoarei Fanny Hensel Mendelssohn
Cultură marți, 9 iunie 2026, 17:38

Timişoara: Expoziția „Realități alternative” se deschide la Galeria Rotonda. Patru artiste explorează granița dintre realitate, memorie și imaginație

Galeria Rotonda găzduiește, în perioada 10 iunie – 3 iulie 2026, expoziția de pictură „Realități alternative”, un proiect vizual semnat...

Timişoara: Expoziția „Realități alternative” se deschide la Galeria Rotonda. Patru artiste explorează granița dintre realitate, memorie și imaginație