Ascultă Radio România Reșița Live

PORTRET: 125 de ani de la naşterea scriitorului Ionel Teodoreanu

Motto: „Un zmeu ridicat de mâna copiilor este mai aproape de Dumnezeu decât o biserică ridicată de mâna oamenilor.” – Ionel Teodoreanu

PORTRET: 125 de ani de la naşterea scriitorului Ionel Teodoreanu

Articol editat de Adam Valentina, 6 ianuarie 2022, 17:20

Bunicii săi sunt, dinspre tată, Alexandru Teodoreanu (magistrat) și Elencu Teodoreanu, iar dinspre mamă, Gavriil Musicescu (director al conservatorului și conducătorul corului mitropoliei) și Ștefania Musicescu. I-a avut ca frați pe Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel) și Laurențiu Teodoreanu (Puiu), fratele mai mic, mort pe frontul francez în 1918.
Între anii 1905 – 1909, Ionel Teodoreanu a urmat cursurile şcolii primare – doi ani la o şcoală din Bucureşti – școala primară germană „Pitar-Moș” – şi doi ani la şcoala „Gheorghe Asachi” din Iaşi.
În perioada 1909-1915 urmează, la Iaşi, cursurile Liceului Internat „C. Negruzzi”, apoi cursurile Liceului Naţional.
În anii 1916-1917, după terminarea liceului, a fost mobilizat la o unitate militară din Botoşani, perioadă care va fi consemnată în romanul ”Bal mascat”.
La finalul anului 1918 o cunoaşte, la Iaşi, pe Lily Lupaşcu (Maria Ştefana Lupaşcu, cunoscută ca scriitoare sub pseudonimul Ştefana Velisar-Teodoreanu), cu care s-a căsătorit în anul 1920, iar un an mai târziu s-au născut cei doi copii gemeni ai scriitorului, Osvald şi Ştefan.

În 1919, a debutat ca scriitor în revista ”Însemnări literare”, cu schiţa ”Bunicii”, publicând în aceeaşi revistă şi seria de poeme în proză intitulate ”Jucării pentru Lily”.
Tot în anul 1919, a promovat examenele pentru anii de studii ai Facultăţii de Drept a Universităţii din Iaşi şi, în 1920, a obţinut diploma de licenţiat.
A profesat avocatura în Baroul Iaşi, iar după 1938, când s-a stabilit la Bucureşti, în Baroul Ilfov. A fost, de asemenea, şi director al Teatrului Naţional din Iaşi (1930-1933).

Scrisul îi va ocupa, însă, cea mai mare parte a timpului liber, iar cele mai multe cărţi ale sale s-au născut în lungile zile de vară, când, obosit să pledeze în procese, se retrăgea împreună cu familia la Mănăstirea Agapia din Neamţ. Acolo, în cerdac, scria până după-amiază.

În anul 1923 a apărut primul său volum de proză, „Uliţa copilăriei”.

Teodoreanu se consacră drept poetul adolescenţei, o formulă prin care se defineşte mai degrabă omul cu temperamentul lui decât opera inegală, dar originală prin semnele ascunse ale aventurii scriitorului în propriul lui necunoscut.
Ionel Teodoreanu a mai colaborat la publicaţiile „Rampa”, ”Adevărul literar şi artistic”, „Hiena”, ”Gândirea”, „Universul literar”, „România literară”, „Revista Fundaţiilor Regale”, ”Flacăra” ş.a.

După ce numeroase fragmente au fost publicate în ”Viaţa românească” şi în alte reviste literare, au apărut, pe rând – la Editura ”Cartea românească” – cele trei volume ale romanului „La Medeleni”: ”Hotarul nestatornic” (1925), ”Drumuri” (1926), ”Între vânturi” (1927). Cu această trilogie, Teodoreanu intră în atenţia criticii, iar succesul de public este imens, neobişnuit în istoria romanului românesc până atunci.

„La Medeleni” este o reverenţă închinată copilăriei şi adolescenţei, avându-i ca eroi principali pe Dănuţ, Olguţa şi Monica. Din primul volum al romanului, care celebrează vârsta de aur a copilăriei şi aduce în prim-plan o lume idilică, facem cunoştinţă cu cei trei copii, ce întrupează trei ipostaze caracterologice: visătorul, realista şi eternul feminin.

Însuşi Ionel Teodoreanu, într-o notă explicativă existentă pe pagina de titlu a manuscrisului cuprinzând volumul I al romanului, îşi dezvăluia astfel intenţiile:

” ‘La Medeleni’ e titlul unei trilogii de romane închinate evoluţiei unei generaţii de moldoveni a căror copilărie a început pe vremea demodată a valsului şi a căminului patriarhal; şi a cărei tinereţe, după ce s-a înfruptat din Marele Război a reînceput viaţa în ritmurile jazz-band-ului”, se arată în prefaţa ediţiei din 1967 a romanului.

În continuare i-au apărut volumele: „Turnul Milenei” (1928), „Bal mascat” (1929), „Golia” (1933), „Crăciunul de la Silvestri” (1934), „Lorelei” (1935), „Arca lui Noe” (1936), „Secretul Anei Florentin” (1937), „Prăvale-Baba” (1939), „Hai-Diridam” (1945), „La porţile nopţii” (1946). Ionel Teodoreanu a semnat şi volume de memorialistică şi povestiri: „În casa bunicilor” (1938), „Întoarcerea în timp” (1941), „Masa umbrelor” (1946).

Teodoreanu se remarcă drept un fin cunoscător al sufletului copiilor şi adolescenţilor, un pictor de scene graţioase, printre care ştie să distingă şi să învie temperamentele individuale, evocând o lume idilică şi patriarhală, în care nu există decât caractere simpatice, un mediu social puternic ierarhizat, cu oameni care cultivă deliciile sentimentului, prinşi exclusiv în momentele lor de destindere, în lungi şi fericite vacanţe.

Ionel Teodoreanu a murit la 3 februarie 1954, la Bucureşti, la vârsta de 57 de ani, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu.

La 20 mai 2016, a fost inaugurat Punctul muzeal „Ionel Teodoreanu” de la Golăiești, jud. Iaşi, în care se află legendara moşie a Medelenilor, în urma unui parteneriat dintre Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași și Primăria Comunei Golăiești. Expoziția documentară de aici, care reconstituie muzeografic viaţa şi activitatea scriitorului Ionel Teodoreanu, cuprinde fotografii de familie, mobilier de epocă, volume, corespondență, fotocopii după manuscrise și altele.

Etichete:
Expoziția „Biserica Evanghelică din Sibiu. Arheologie și istorie”, la Reșița
Cultură marți, 17 noiembrie 2026, 19:44

Expoziția „Biserica Evanghelică din Sibiu. Arheologie și istorie”, la Reșița

Evenimentul, intitulat „Biserica Evanghelică din Sibiu. Arheologie și istorie”, va putea fi vizitat la Biserica Evanghelică din Reșița....

Expoziția „Biserica Evanghelică din Sibiu. Arheologie și istorie”, la Reșița
Primul concert de Crăciun la Carașova. Muzică tradițională croată și colinde în șapte limbi
Cultură marți, 17 noiembrie 2026, 19:06

Primul concert de Crăciun la Carașova. Muzică tradițională croată și colinde în șapte limbi

Evenimentul va avea loc duminică, 20 decembrie 2026, de la ora 18:00, la Centrul de Cultură din Carașova, și promite o seară specială,...

Primul concert de Crăciun la Carașova. Muzică tradițională croată și colinde în șapte limbi
Pavel Șușară, Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin, lansează volumul Povestea povestitorilor!
Cultură marți, 17 noiembrie 2026, 19:03

Pavel Șușară, Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin, lansează volumul Povestea povestitorilor!

Joi, 19 noiembrie 2026, ora 17.00, Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește lansarea volumului Povestea povestitorilor, de Pavel...

Pavel Șușară, Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin, lansează volumul Povestea povestitorilor!
Marți, spectacolul „Ce viață minunată am avut…” -o altă perspectivă a unei vindecări prin Teatru!
Cultură luni, 16 noiembrie 2026, 06:49

Marți, spectacolul „Ce viață minunată am avut…” -o altă perspectivă a unei vindecări prin Teatru!

” Mi-am spus că: din moment ce teatrul este esenţializare şi transfigurare a vieţii, el trebuie să aiba nişte conexiuni de fond cu...

Marți, spectacolul „Ce viață minunată am avut…” -o altă perspectivă a unei vindecări prin Teatru!
Cultură luni, 16 noiembrie 2026, 06:48

Festivalul Internațional Sabin Pautza, ediția a XIII-a, la Reșița: cinci zile de muzică, artă și cultură, între 18 și 22 noiembrie 2026

Evenimentul marchează 83 de ani de viață ai maestrului, peste 60 de ani de carieră artistică și 255 de ani de istorie industrială a Reșiței....

Festivalul Internațional Sabin Pautza, ediția a XIII-a, la Reșița: cinci zile de muzică, artă și cultură, între 18 și 22 noiembrie 2026
Cultură joi, 12 noiembrie 2026, 23:36

Reșița, Caraș-Severin şi Timiş, 13–19 noiembrie 2026: O săptămână bogată în evenimente culturale, expoziții, dialoguri literare, comemorări și manifestări ale comunității germane

Expoziții de artă plastică și fotografie, lansări și prezentări de carte, conferințe, ateliere de educație vizuală, manifestări dedicate...

Reșița, Caraș-Severin şi Timiş, 13–19 noiembrie 2026: O săptămână bogată în evenimente culturale, expoziții, dialoguri literare, comemorări și manifestări ale comunității germane
Cultură joi, 12 noiembrie 2026, 20:46

Record pentru cinematografia românească

Cristian Mungiu conduce delegația României la American Film Market 2026, unde țara noastră a fost desemnată, pentru prima dată în istoria...

Record pentru cinematografia românească
Cultură joi, 12 noiembrie 2026, 13:33

Vrăjitorul din Oz , duminică, pe scena Teatrului de Vest!

Teatrul de Vest vă invită duminică 15 noiembrie de la ora 11:00 la spectacolul Vrăjitorul din Oz, după L.Frank Baum, adaptare scenică și...

Vrăjitorul din Oz , duminică, pe scena Teatrului de Vest!