Insula Ada-Kaleh în imagini pe simezele Muzeului Banatului Montan din Reşiţa

Muzeul Banatului Montan din Reşiţa, găzduieşte în sala Stendl o expoziţie inedită, semnată de un artist fotograf minuţios şi atent la detalii, este vorba de Michael Românu din Germania şi colecţia sa de imagini dedicate insulei de pe Dunăre, Ada Kaleh.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 11 iulie 2024, 19:06 / actualizat: 15 iulie 2024, 19:46

Supranumită insula cu 17 nume, cu o poziționare geografică deosebită şi o istorie tumultuoasă, cu o gastronomie şi o cultură aparte, insula Ada Kaleh a scris istorie, botanică, geografie și literatură, s-au realizat documentare, s-a cântat și s-a scris poezie până când a devenit legendă, a precizat pentru Radio Reşiţa criticul Ada D. Cruceanu-Chisaliţă:

Prin cele 200 de imagini din cadrul expoziției vernisată la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa, artistul fotograf Michael Românu, originar din Orşova, dar care astăzi trăieşte la Muenchen în Germania le-a organizat sistematic, astfel încât să ilustreze domeniile esențiale ale unei comunități, este vorba de arhitectură, locuitori și îndeletnicirile acestora, produse specifice zonei şi aşa mai departe, aflăm de la însuşi autorul acesteia:

Amintim că, insula este menționată pentru prima dată la începutul veacului al XIV-lea sub numele de insula Saan. La finalul secolului al XVII-lea, generalul Veterani construiește pe insulă mai multe bastioane. La Congresul de pace de la Berlin din 1878, insula Ada Kaleh a rămas posesiune turcească, aflată sub ocupație austro-ungară până în anul 1920, când devine teritoriu românesc, însă construirea barajului de la Porțile de Fier a însemnat pentru insulă și locuitorii acesteia, finalul unei lumi. Apele Dunării au acoperit pentru totdeauna în 1970 mirosul de trandafiri și cafea. Doar amintirile locuitorilor, documentarele, filmele și fotografiile mai stau mărturie pentru o viață de secole şi acestea le puteţi revedea pe simezele Muzeului Banatului Montan din Reşiţa de luni până sâmbătă în sala Stendl.

***

Ştirea iniţială:

Ada-Kaleh pe simezele Muzeului Banatului Montan din Reşiţa! Vernisajul expoziţiei are loc joi, 11 iulie 2024, ora 18:00.

Muzeul Banatului Montan, Reșița vernisează expoziția foto-documentară „Ada Kaleh, Ada Kaleh…”. Evenimentul are loc joi, 11 iulie 2024, ora 18:00, în sala Stendl. Imaginile prezentate aparțin colecționarului Michael Românu, care trăiește în Germania dar este pasionat de istoria locurilor natale.

„Supranumită insula cu 17 nume, cu o poziționare geografică deosebită, o istoria tumultuoasă, cu produsele de patiserie celebre, o cultură aparte și grădini minunate, un Orient liliputan la porțile Occidentului, toate acestea și nu numai, au făcut din insula Ada Kaleh un teritoriu paradisiac. S-a scris istorie, botanică, geografie și literatură, s-au realizat documentare, s-a cântat și s-a scris poezie despre insulă și locuitorii ei până când insula însăși a devenit legendă,” transmit reprezentantanţii Muzeului Banatului Montan din Reşiţa.

Cele peste 200 de imagini din cadrul expoziției au fost organizate astfel încât să ilustreze domeniile esențiale ale unei comunități. Se poate observa arhitectura, locuitorii și îndeletnicirile lor, produse speciale: cafea la nisip, țigări de foi, rahat ori înghețată.

Ada-Kaleh pe simezele Muzeului Banatului Montan din Reşiţa! Vernisajul expoziţiei are loc joi, 11 iulie 2024, ora 18:00.

Aflată în calea vapoarelor, insula a fost văzută sau chiar vizitată de numeroase personalități. Johann Georg Kohl descrie pe larg insula şi vizita sa, din 1838, la paşă; scriitorul danez Hans Christian Andersen; reverendul George Fisk, vicontesa Anne Gabrielle de Cisternes dar și Lajos Kossuth, Nicolae Bălcescu, regele Carol I sau Nicolae Iorga.

Insula este menționată pentru prima dată la începutul veacului al XIV-lea sub numele de insula Saan. La finalul secolului al XVII-lea, generalul Veterani  construiește pe insulă mai multe bastioane. La Congresul de pace de la Berlin (1878), insula Ada Kaleh a rămas posesiune turcească, aflată sub ocupație austro-ungară până în anul 1920, când a devenit teritoriu românesc.

Construirea barajului de la Porțile de Fier a însemnat pentru insulă și locuitorii ei, finalul unei lumi. Apele Dunării au acoperit pentru totdeauna în 1970 mirosul de trandafiri și cafea, gustul dulceag de bragă. Doar amintirile locuitorilor, documentarele, filmele și fotografiile mai stau mărturie pentru o viață de secole.

Sursa foto: Muzeul Banatului Montan