Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] „Principele ingeniozității”, Miguel Cervantes a împlinit 470 de ani de Veșnicie!

Întotdeauna se spune că a face bine celor răi e un fel de a arunca apă în mare

Dacă Don Quijote poate reprezanta visătorul din fiecare, să ne imaginăm un dialog cu celebrul personaj: 

[FOTO] „Principele ingeniozității”, Miguel Cervantes a împlinit 470 de ani de Veșnicie!
Foto: OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Articol editat de Radio Resita, 29 septembrie 2017, 14:51

Miguel de Cervantes s-a născut  pe 29 septembrie 1547, Alcalá de Henares, Spania, acum 470 de ani. Rămas în istoria culturii mondiale sub aura de „Principele ingeniozității”, Miguel Cervantes este  autorul celebrului personaj Don Quijote de La Mancha, care  este în prezent una dintre operele cele mai traduse din lume, depășită fiind doar de Biblie.

Din postura unui îndrumător anonim care, asemeni vouă ştie că marile opere sunt acele fiinţe tainice a căror viaţă fără de sfârşit o însoţeşte pe a noastră atât de trecătoare şi fiecare generaţie duce cu sine imaginea unor personaje lipită de memoria unuia sau altuia dintre autori, să înfruntăm hăul uitării şi graţie acestei cutezanţe să ne imaginăm un dialog astăzi  cu nemuritorul Don Quijote.

Întotdeauna se spune că a face bine celor răi e un fel de a arunca apă în mare

Dacă Don Quijote poate reprezanta visătorul din fiecare, să ne imaginăm un dialog cu celebrul personaj: 

 

Te vedem,încă, un frumos și discret temerar prin lume. Cum se face că ai devenit nemuritor, nemuritor ca și lupta cu Morile de Vânt?

Don Quijote: Darul vorbirii curate, nefalsificate, elegante şi limpezi îl au doar curtenii discreţi şi am spus cei discreţi pentru că nu toţi sunt aşa, iar discreţia e gramatica vorbirii alese, bun tovarăş cu obişnuinţa.

  Da, dar obișnuința a devenit astăzi blazare…

Don Quijote: Soarta îţi lasă întotdeauna câte-o portiţă la vreme de cumpănă.             

Acceptăm cu prea multă ușurință să ieșim din istorie pe ușa din dos,astăzi?

Don Quijote: Istoria este emulul timpului, depozit al acţiunilor, martor al trecutului, exemplu şi înştiinţare a prezentului, avertisment al viitorului. Faptele mari sunt rezervate oamenilor mari.

Într-o societate ascunsă sub stratul gros al fardului civilizaţiei,  oare sensibilitatea mai  pune în topul preferinţelor Cultura?

Don Quijote: Încearcă să descoperi adevărul ascuns, atât după făgăduinţele şi darurile bogatului, cât şi după vaietele şi rugăminţile săracului.Nu-i amintire care să nu se şteargă cu timpul, nici durere pe care să nu o mistuie vremea.Dacă cumva vei apleca varga dreptăţii, să nu fie cu greutatea darului, ci cu aceea a îndurării.

Răul bântuie lumea mai mult ca oricând, astăzi. Mai avem scăpare?

Don Quijote: Chiar şi între demoni există unii mai răi decât ceilalţi, iar între mulţi oameni răi e de regulă şi câte unul bun.

 Dar, majoritatea celor răi este mai puternică, mai unită…

Don Quijote:Întotdeauna se spune că a face bine celor răi e un fel de a arunca apă în mare. O, invidia! Rădăcină a tuturor relelor şi vierme care roade virtuţile.Voi muri de bătrâneţe,  dar nu voi putea înţelege acest animal biped care se numeşte om; fiecare individ e o variantă a speciei sale.

Omenirea e copleșită de o imensă tristețe…

Don Quijote: Doamne, tristeţile n-au fost făcute pentru bestii ci pentru oameni; dar dacă oamenii le trăiesc intens ajung ei nişte bestii.

Speranța vine de la învățați. Niciodată ramurile nu vor învăța rădăcinile cum să-și bea seva.

Don Quijote: Când regii şi prinţii văd minunata ştiinţă a poeziei la cei prevăzători, virtuoşi şi serioşi, îi cinstesc, îi admiră şi-i prosfericesc şi chiar îi încununează cu frunzele copacului pe care trăsnetul nu-l loveşte, ca semn că nu pot fi atinşi de nimeni acei care cu astfel de cununi îşi văd cinstite şi împodobite tâmplele.Dacă poetul e neprihănit în deprinderile lui, tot aşa vor fi şi versurile lui; până  este limba sufletului: cum sunt ideile ce se înfăţişează în ea, la fel îi vor fi şi scrierile.

Un gând pentru cei care au citit acest interviu?

 Don Quijote: Cetitorule lipsit de alte treburi, şi fără să mă jur m-ai putea crede că tare-aş vrea să fie cartea asta, ca una ce-i odrasla minţii mele, cea mai desfătătoare şi mai înţeleaptă din câte s-ar putea închipui.

 Epilog: „Cel care este pregătit pentru orice eventualitate a câştigat jumătate din bătălie.” Miguel de Cervantes

Anca Bica Bălălău

Fărşang 2026: Tradițiile, bucuria şi identitatea locală liant al comunităților etnice din Banat
Cultură sâmbătă, 7 februarie 2026, 22:00

Fărşang 2026: Tradițiile, bucuria şi identitatea locală liant al comunităților etnice din Banat

Tradițiile comunității germane şi maghiare din Banat continuă să fie celebrate și în 2026 prin evenimentele dedicate Fasching-ului, cunoscut...

Fărşang 2026: Tradițiile, bucuria şi identitatea locală liant al comunităților etnice din Banat
Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”
Cultură vineri, 6 februarie 2026, 19:00

Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”

Centrul Cultural „Școala Pittner” din Reșița găzduiește, în această perioadă, expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, un...

Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”
Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea
Cultură joi, 5 februarie 2026, 18:37

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea

Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a fost, joi, 5 februarie 2026, gazda vernisajului expoziției de fotografie „Fasching,...

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea
Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Cultură miercuri, 4 februarie 2026, 17:00

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative

În fiecare an, pe 4 februarie, Reșița devine un punct de referință pentru educație, lectură și identitate culturală, printr-o serie de...

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Cultură marți, 3 februarie 2026, 16:00

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița

Asociația Culturală Artvibe invită publicul iubitor de artă la vernisajul expoziției de fotografie „A PATRA DIMENSIUNE”, care va avea loc...

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița
Cultură luni, 2 februarie 2026, 18:50

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene

Banatul Montan își celebrează valorile printr-un nou eveniment dedicat personalităților care au marcat istoria comunității locale. Ioan...

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene
Cultură duminică, 1 februarie 2026, 20:25

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic

În Anina, începutul de Făurar marchează și deschiderea sezonului Făşangului, un obicei tradițional vechi de peste o jumătate de secol, care...

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 20:40

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița

Tradițiile comunității germane din Banat sunt celebrate și în anul 2026 prin evenimentele dedicate Fasching-ului, cunoscut și ca Fă(r)șang, o...

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița