Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] „Principele ingeniozității”, Miguel Cervantes a împlinit 470 de ani de Veșnicie!

Motto: „Timpul este un mare meşter în a găsi şi a dărui leacul tuturor situaţiilor”. Miguel Cervantes

[FOTO] „Principele ingeniozității”, Miguel Cervantes a împlinit 470 de ani de Veșnicie!
Foto: OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Articol editat de Radio Resita, 29 septembrie 2017, 14:51

Miguel de Cervantes s-a născut  pe 29 septembrie 1547, Alcalá de Henares, Spania, acum 470 de ani. Rămas în istoria culturii mondiale sub aura de „Principele ingeniozității”, Miguel Cervantes este  autorul celebrului personaj Don Quijote de La Mancha, care  este în prezent una dintre operele cele mai traduse din lume, depășită fiind doar de Biblie.

Din postura unui îndrumător anonim care, asemeni vouă ştie că marile opere sunt acele fiinţe tainice a căror viaţă fără de sfârşit o însoţeşte pe a noastră atât de trecătoare şi fiecare generaţie duce cu sine imaginea unor personaje lipită de memoria unuia sau altuia dintre autori, să înfruntăm hăul uitării şi graţie acestei cutezanţe să ne imaginăm un dialog astăzi  cu nemuritorul Don Quijote.

Întotdeauna se spune că a face bine celor răi e un fel de a arunca apă în mare

Dacă Don Quijote poate reprezanta visătorul din fiecare, să ne imaginăm un dialog cu celebrul personaj: 

 

Te vedem,încă, un frumos și discret temerar prin lume. Cum se face că ai devenit nemuritor, nemuritor ca și lupta cu Morile de Vânt?

Don Quijote: Darul vorbirii curate, nefalsificate, elegante şi limpezi îl au doar curtenii discreţi şi am spus cei discreţi pentru că nu toţi sunt aşa, iar discreţia e gramatica vorbirii alese, bun tovarăş cu obişnuinţa.

  Da, dar obișnuința a devenit astăzi blazare…

Don Quijote: Soarta îţi lasă întotdeauna câte-o portiţă la vreme de cumpănă.             

Acceptăm cu prea multă ușurință să ieșim din istorie pe ușa din dos,astăzi?

Don Quijote: Istoria este emulul timpului, depozit al acţiunilor, martor al trecutului, exemplu şi înştiinţare a prezentului, avertisment al viitorului. Faptele mari sunt rezervate oamenilor mari.

Într-o societate ascunsă sub stratul gros al fardului civilizaţiei,  oare sensibilitatea mai  pune în topul preferinţelor Cultura?

Don Quijote: Încearcă să descoperi adevărul ascuns, atât după făgăduinţele şi darurile bogatului, cât şi după vaietele şi rugăminţile săracului.Nu-i amintire care să nu se şteargă cu timpul, nici durere pe care să nu o mistuie vremea.Dacă cumva vei apleca varga dreptăţii, să nu fie cu greutatea darului, ci cu aceea a îndurării.

Răul bântuie lumea mai mult ca oricând, astăzi. Mai avem scăpare?

Don Quijote: Chiar şi între demoni există unii mai răi decât ceilalţi, iar între mulţi oameni răi e de regulă şi câte unul bun.

 Dar, majoritatea celor răi este mai puternică, mai unită…

Don Quijote:Întotdeauna se spune că a face bine celor răi e un fel de a arunca apă în mare. O, invidia! Rădăcină a tuturor relelor şi vierme care roade virtuţile.Voi muri de bătrâneţe,  dar nu voi putea înţelege acest animal biped care se numeşte om; fiecare individ e o variantă a speciei sale.

Omenirea e copleșită de o imensă tristețe…

Don Quijote: Doamne, tristeţile n-au fost făcute pentru bestii ci pentru oameni; dar dacă oamenii le trăiesc intens ajung ei nişte bestii.

Speranța vine de la învățați. Niciodată ramurile nu vor învăța rădăcinile cum să-și bea seva.

Don Quijote: Când regii şi prinţii văd minunata ştiinţă a poeziei la cei prevăzători, virtuoşi şi serioşi, îi cinstesc, îi admiră şi-i prosfericesc şi chiar îi încununează cu frunzele copacului pe care trăsnetul nu-l loveşte, ca semn că nu pot fi atinşi de nimeni acei care cu astfel de cununi îşi văd cinstite şi împodobite tâmplele.Dacă poetul e neprihănit în deprinderile lui, tot aşa vor fi şi versurile lui; până  este limba sufletului: cum sunt ideile ce se înfăţişează în ea, la fel îi vor fi şi scrierile.

Un gând pentru cei care au citit acest interviu?

 Don Quijote: Cetitorule lipsit de alte treburi, şi fără să mă jur m-ai putea crede că tare-aş vrea să fie cartea asta, ca una ce-i odrasla minţii mele, cea mai desfătătoare şi mai înţeleaptă din câte s-ar putea închipui.

 Epilog: „Cel care este pregătit pentru orice eventualitate a câştigat jumătate din bătălie.” Miguel de Cervantes

Anca Bica Bălălău

„File de tradiție”, expoziția lui Denis Țară readuce tradițiile românești în atenția publicului reșițean
Cultură marți, 8 septembrie 2026, 20:43

„File de tradiție”, expoziția lui Denis Țară readuce tradițiile românești în atenția publicului reșițean

Expoziția poate fi vizitată până în 18 septembrie 2026, în foaierul Centrului Universitar UBB Reșița. Publicul reșițean a avut ocazia să...

„File de tradiție”, expoziția lui Denis Țară readuce tradițiile românești în atenția publicului reșițean
Regizorul Iura Luncaşu „recidivează” la Reşiţa!
Cultură marți, 8 septembrie 2026, 18:18

Regizorul Iura Luncaşu „recidivează” la Reşiţa!

Regizorul laureat al Premiilor GOPO, pentru filmul ’’Ghinionistul’’, filmul românesc cu cele mai mari încasări în cinematografele...

Regizorul Iura Luncaşu „recidivează” la Reşiţa!
Expoziție foto-documentară la Muzeul Regiunii Porților de Fier: 130 de ani de la inaugurarea Canalului Navigabil SIP
Cultură marți, 8 septembrie 2026, 17:19

Expoziție foto-documentară la Muzeul Regiunii Porților de Fier: 130 de ani de la inaugurarea Canalului Navigabil SIP

Expoziția reunește peste 200 de imagini fotografice și documente care ilustrează transformarea Dunării și dezvoltarea navigației în zona...

Expoziție foto-documentară la Muzeul Regiunii Porților de Fier: 130 de ani de la inaugurarea Canalului Navigabil SIP
Germanii din Caraș-Severin, la Szuloki Falunap 2026. Artiștii reșițeni au reprezentat Banatul Montan în Ungaria
Cultură marți, 8 septembrie 2026, 11:10

Germanii din Caraș-Severin, la Szuloki Falunap 2026. Artiștii reșițeni au reprezentat Banatul Montan în Ungaria

O delegație culturală a Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin a participat, în perioada 4–6 septembrie 2026, la „Szuloki...

Germanii din Caraș-Severin, la Szuloki Falunap 2026. Artiștii reșițeni au reprezentat Banatul Montan în Ungaria
Cultură vineri, 4 septembrie 2026, 20:08

Casă memorială în Gârbovăț: dezvelirea şi sfinţirea plăcii dedicate locului naşterii academicianului Păun Ion Otiman

Pe fațada imobilului a fost amplasată o placă din marmoră care marchează legătura dintre localitatea natală și una dintre cele mai importante...

Casă memorială în Gârbovăț: dezvelirea şi sfinţirea plăcii dedicate locului naşterii academicianului Păun Ion Otiman
Cultură joi, 3 septembrie 2026, 08:48

Vernisaj de fotografie la Școala Pittner din Reșița. Victor Ioan expune un proiect despre memoria spațiilor industriale din Hunedoara

Centrul Cultural Școala Pittner din Reșița găzduiește joi, 3 septembrie 2026, de la ora 18:00, un nou vernisaj de fotografie. Invitatul lunii...

Vernisaj de fotografie la Școala Pittner din Reșița. Victor Ioan expune un proiect despre memoria spațiilor industriale din Hunedoara
Cultură joi, 3 septembrie 2026, 08:47

Expoziția „Gărâna 2026 – Atelier de creație”, la Muzeul Național al Banatului. 50 de lucrări semnate de 16 artiști

Expoziția „Gărâna 2026 – Atelier de creație” va fi vernisată joi, 3 septembrie 2026, de la ora 19.00, în mansarda B1 a Bastionului Maria...

Expoziția „Gărâna 2026 – Atelier de creație”, la Muzeul Național al Banatului. 50 de lucrări semnate de 16 artiști
Cultură miercuri, 2 septembrie 2026, 14:42

Teatrul de Vest Reșița, invitat la SEAS Constanța cu spectacolul „Oameni, locuri și lucruri”

Trupa Teatrului de Vest este invitată, joi 3 septembrie la SEAS – Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului – Constanța, cu...

Teatrul de Vest Reșița, invitat la SEAS Constanța cu spectacolul „Oameni, locuri și lucruri”