Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO-AUDIO] Mai săraci cu artist:Radu Penciulescu, fondatorul Teatrului Mic, a murit!

Teatrul nu moare şi nu va muri niciodată, el evoluează în dispreţul vieţii curente”, perora Ion Caramitru, dar uneori scena ce reprezintă câmpul de luptă dintre viaţă şi moarte, pierde teritorii în faţa morţii… de acum un astfel de teritoriu poartă numele lui Radu Penciulescu, un mare regizor român care şi-a pus numele asemeni unei coroane pe destinul teatrului românesc.

Articol editat de Radio Resita, 23 martie 2019, 16:42 / actualizat: 23 martie 2019, 19:23

Radu Penciulescu, primul director al Teatrului Mic, a murit!

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în anul 1956, unde i-a avut ca profesori, printre alții, pe George Dem. Loghin și Dina Cocea. Adept al sistemului lui Constantin Stanislavski, Radu Penciulescu a lucrat după absolvire ca regizor angajat la Oradea și Craiova.

Cunoscut atât ca un excepţional regizor, cât şi ca un redutabil pedagog în domeniu.

Radu Penciulescu a fost Meşterul Manole al Teatrului Mic, pe care l-a înfiinţat în anul 1964, fiind primul director al instituţiei, post din care şi-a dat demisia în 1969.

Înperioada de pionierat a Teatrului Mic , a colaborat cu  Victor Rebengiuc , Leopoldina Bălănuță, George Constantin și Olga Tudorache, primii actori care au participat la proiect. Victor Rebengiuc a apărut în mai multe producții experimentale ale lui Penciulescu: Doi pe un balansoar de William Gibson, Tango de Sławomir Mrożek și Richard al II-lea de William Shakespeare.

Tot în  aceeaşi perioadă a fost profesor la Institutul de Teatru, unde existau două clase de regie, una a lui Penciulescu, cealaltă, a lui David Esrig.

Înainte de a părăsi România, a montat spectacole și în București pe scenele teatrelor Mic, Național și Bulandra.

În perioda de directorat a lui Ion Caramitru la Teatrul Național din București, Radu Penciulescu a regizat texte de Dostoievski -„Legenda Marelui Inchizitor”, Shakespeare -„Macbeth” și Emil Cioran -„Celălat Cioran”.

În anul 1973 s-a stabilit în Suedia unde, iar din 1988 până la pensionare, a fost profesor la Institutul de Teatru din Malmö la materia interpretare teatrală.D

Despre Radu Penciulescu, cu regizorul Ştefan Iordănescu, cel care alături de ilustra sa mamă, Cătălin Buzoianu, a învăţat de la regretatul artist :

„Radu Penciulescu a fost formatorul teatrului românesc”

„A fost formatorul teatrului românesc.Tot ce se întâmplă până în ziua de azi, nu ştiu dacă a fost cel mai mare regizor din România, probabil că a fost unul dintre cei mai mari, dar cu siguranţă a fost formatorul teatrului românesc.El e cel care a reuşit să facă un teatru extraordinar: Teatrul Mic şi după aceea el e cel care a format generaţii, nu numai de actori cum facem noi toţi, dar este formator de regizori.Putem vorbi despre o şcoală românească de regie ce i se datorează lui în cea mai mare măsură.Practic în perioada 1960-1970 a construit tot ceea ce a urmat după.Toţi marii regizori români au fost studenţii lui sau au fost în aria lui de acoperire.Eu ultima oară m-am întâlnit cu el acum 2 ani de zile şi cu el , după 1990, se întâmpla  un lucru foarte frumos şi interesant, fiindcă de câte ori ne întâlneam îmi spunea:tu ai terminat prima oară regia la mine!

Prima oară m-am mirat şi i-am spus mama, eu sunt mic… da mă duceam cu mama când eram copil , nu avea unde să mă lase şi mă ducea cu ea la cursuri şi domnul Penciulescu m-a ţinut minte … cred că un lucru mai frumos ca acesta nici nu poate să existe… am avut o relaţie privilegiată cu el, ţinea la mine şi nu vă pot spune cât de mult ţineam la el.E un om extraordinar şi tot teatrul românesc trebuie să fie la picioarele lui.O mare parte din ADN-ul teatrului românesc, foarte mulţi X şi Y  sunt ai lui.A contat şi acum în ultimii ani când mai venea în România şi mai lucra şi se întâlnea cu noi, deci el a rămas tot timpul un Far, o Lumină.Mă gândesc cum o să fie fără el, nu ştiu dacă o să mai fie la fel de bine…”

Regizorul Radu Penciulescu a primit şi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografie (UNATC) „I.L.Caragiale” din Bucureşti.

Deasemenea, Florica Ichim şi Ada Maria Ichim, au realizat o antologie, ”Radu Penciulescu şi teatrul la înălţimea omului”, la Fundaţia Culturală „Camil Petrescu”, supliment al Revistei Teatrul Azi, prin Editura Cheiron, Bucureşti, 2018.

Astăzi, Omul Radu Penciulescu a murit, dar ne-a lăsat înălţimea artei sale să trăim şi să o păstrăm în amintirea sa.

Anca Bica Bălălău

Sursa foto:Yorick.ro

Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”
Cultură vineri, 6 februarie 2026, 19:00

Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”

Centrul Cultural „Școala Pittner” din Reșița găzduiește, în această perioadă, expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, un...

Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”
Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea
Cultură joi, 5 februarie 2026, 18:37

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea

Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a fost, joi, 5 februarie 2026, gazda vernisajului expoziției de fotografie „Fasching,...

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea
Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Cultură miercuri, 4 februarie 2026, 17:00

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative

În fiecare an, pe 4 februarie, Reșița devine un punct de referință pentru educație, lectură și identitate culturală, printr-o serie de...

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița
Cultură marți, 3 februarie 2026, 16:00

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița

Asociația Culturală Artvibe invită publicul iubitor de artă la vernisajul expoziției de fotografie „A PATRA DIMENSIUNE”, care va avea loc...

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița
Cultură luni, 2 februarie 2026, 18:50

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene

Banatul Montan își celebrează valorile printr-un nou eveniment dedicat personalităților care au marcat istoria comunității locale. Ioan...

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene
Cultură duminică, 1 februarie 2026, 20:25

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic

În Anina, începutul de Făurar marchează și deschiderea sezonului Făşangului, un obicei tradițional vechi de peste o jumătate de secol, care...

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 20:40

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița

Tradițiile comunității germane din Banat sunt celebrate și în anul 2026 prin evenimentele dedicate Fasching-ului, cunoscut și ca Fă(r)șang, o...

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 17:00

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale

Concursul de creații literare „Alexander Tietz”, ajuns la cea de-a 14-a ediție în anul școlar 2025–2026, confirmă statutul său de reper...

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale