Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] La mulți ani, Oana Pellea!

„Personalitatea este totul în artă şi poezie”, spunea Johann Wolfgang von Goethe, iar astăzi, avem bucuria de a fi lângă o picătură de frumos din ADN-ul culturii române, la ceas aniversar, Oana Pellea.

[FOTO] La mulți ani, Oana Pellea!

Articol editat de Radio Resita, 28 ianuarie 2021, 20:15 / actualizat: 29 ianuarie 2021, 7:52

Duce renumele unei tradiții artistice al familiei ca fiica a Voievodului teatrului și filmului românesc, Amza Pellea, cu aristocrație autentică și ne este reper în vremuri bune sau grele ca cele ce le îndurăm, astăzi.

„Te-ai întrupat din stele, din pulbere, din vânt, din gândurile mele, din apă, din pământ şi din iubirea noastră clocotitoare, vie… Ai înflorit, albastră, gingaşă bucurie. Aluneci ca o rază de soare jucăuş, eşti apa dintr-o rază, eşti pumnul meu, căuş, din care, însetat, sorb viaţa-adevărată şi bucurie multă, şi lacrimă curată (…) Prin tine devin veşnic şi capăt sens şi ţel, prin tine sunt puternic, sunt piatră, sunt oţel şi, datorită ţie, fetiţa mea cea mică, de-acuma lui tăticu’ de moarte nu-i e frică!” , scria regretatul Amza Pellea, la nașterea domniței sale.

Absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca, actualul UNATC, promoția 1984, la clasa profesor Sanda Manu, Oana Pellea este un reper moral al tuturor celor care i-au citit cărțile, i-au văzut filmele sau au aplaudat-o la scenă deschisă.

Cei care iubesc teatrul și filmul, cărțile și animalele, pădurile și cântecele, cei care iubesc armonia și decența, tradițiile și modestia, cei care se recunosc în toate acestea și în fiecare în parte sunt cei care o iubesc pe Oana Pellea… pentru că domnia sa întrupează rugăciunea românească conferindu-i emoția harului primit la naștere.

Dealtfel, doamna Oana Pellea se prezintă simplu:

„Ce-mi place: BUNUL-SIMŢ. Să beau apă în dimineţile cu soare, la fereastră. Îmi potrivesc paharul în aşa fel, încât soarele să se reflecte în el – şi beau… soare. Mozart. Să râd. Să mă uit la cer. Să spăl vase. Să dorm. Orice animal şi orice floare. Când oamenii zâmbesc. Mirosul de vopsea şi de detergent. Copiii. Casele, obiectele vechi. Ţarina. Bucuria, pur şi simplu. Să stau în iarbă. Inteligenţa umorului. Să spăl geamuri. Să văd oameni fericiţi. Podurile caselor. Să stau pe marginea apei. Sinceritatea. Mâncarea chinezească. Să stau acasă. Căldura. Să mă rog. Întunericul de la începutul spectacolului. Să întâlnesc oameni inteligenţi. Mirosul de curat. Iarna. Aventura spirituală. Ritmul. Ploaia. Armonia. Să fiu protejată şi să protejez.Dragostea. Zborul. Să dau valoare lucrurilor uitate. Albul şi negrul. Delicateţea. A dărui. Ciorapii de lână. Curiozitatea de a afla cine sunt. Modestia. Curajul de a plânge. Privirile senine. Senzaţia clară că fac parte dintr-un tot. Răsăritul. Responsabilitatea faptului că orice gând al meu poate salva sau distruge echilibrul omenirii. Să visez. Calmul. Lemnul. Happy-endul. Să-mi pun întrebări. Să înot. Briza. Certitudinea că nu există moarte. Să fac in AND-ullucruri pe care nu le-am făcut niciodată. Prospeţimea tinereţii. Camerele mari. Misterul. Să fac torturi. Liberul-arbitru.Aventura lecturii. Să nu am nimic de făcut. Să dau roată prin creierul meu. Să fiu îndrăgostită. Să mă lupt cu defectele mele. Să fiu un fel de martor al trecerii mele pe aici. Zacusca. Să mă împac cu oameni cu care la un moment dat nu m-am înţeles. Să merg pe jos. Mirosul de hârtie. Senzaţia de a fi şi de a nu fi aici şi acum, în acelaşi timp. Praful care devine aur sub reflector. Oamenii de scenă. Oamenii care montează filme. Oamenii simpli. Oamenii. Planeta asta vie, numită Pământ. Ţuica. Pacea. Comunicarea. Mama. Să-mi umplu golul din mine cu Dumnezeu. Amintirile. Înfrângerea răutăţilor din mine. Patul tare. Să fac cumpărături. Salata de andive cu ananas, mere şi portocale. Să văd lumea. Să caut în tot fărâma de bun şi frumos. Parcurile. Independenţa mea.Muzica ce este muzică şi bărbaţii care sunt bărbaţi. Să mă caut şi să mă uit din când în când.”

Teatrul e stăpânul fără margini peste marginile multe…și un astfel de –stăpân –al inimilor noastre este cea care duce povestea mai departe a Domnicăi și a lui  Amza Pellea, născută într-o zi de 29 ianuarie,Oana Pellea.

La mulți ani, Doamna Oana Pellea!

Anca Bica Bălălău

Nota redacției:

Oana Pellea, una dintre cele mai talentate actriţe ale generaţiei sale, a primit de două ori titlul de cea mai bună actriţă de teatru din România, a câştigat de două ori premiul Uniunii Oamenilor de Teatru din România (UNITER) pentru cea mai bună actriţă şi i-a fost acordat premiul Fundaţiei Culturale Române pentru Carieră Internaţională Remarcabilă.

Are în palmares numeroase premii internaţionale pentru rolul principal din “Stare de fapt”, regia Stere Gulea, inclusiv premiile pentru Cea mai bună Actriţă la Festivalul de Film de la Geneva, premiul Oraşului Geneva, la Festivalul Filmului Politic de la San Marino şi la Festivalul Internaţional de Film “Vulturul de Aur” din Batumi, Georgia.

A jucat în multe producţii internaţionale – în 2006, alături de Clive Owen, în filmul “Children of men”, în regia lui Alfonso Cuaron (OSCAR 2013); în 2007 – în producţia britanică “I really hate my job”, regia Oliver Parker şi în producţia americană “Fire and Ice”, regia Jean-Christophe Comar (“Pitof”). A fost prezentă, în 2010, într-un rol important, în distribuţia filmului “Biblioteque Pascal”, în regia lui Szabolcs Hajdu, conform site-ului cinemagia.ro.

Oana Pellea joacă în limbile română, franceză, engleză şi italiană, participând la numeroase producţii internaţionale, inclusiv producţia româno-franceză “Ioana d’Arc-Extrase dintr-un dosar” şi producţia teatrală francezo-canadiană “Mă tot duc”, în regia lui Marc Doré.

A avut întotdeauna o legătură specială cu tatăl său, de la care a moştenit nu doar talentul artistic, ci şi dragostea faţă de oameni şi de frumos. Uneori, discută cu Amza în gând şi îi scrie scrisori. “Ce faci tati? Mi-e cam dor… Cam lungă filmarea la care ai plecat… Da’ o să se termine şi asta! (…) De ce nu mi-ai vorbit niciodată despre invidie şi egoism? Poate era mai bine să mă pui în gardă… Sau, poate, nu. Şi nici despre trădări nu mi-ai spus nimic… Da’, oricum, tot tu ai dreptate când tragi linia… Oamenii sunt oameni şi toate astea vin şi se duc şi, până la urmă, oamenii sunt frumoşi. Îţi dau filmele la televizor des. Mă uit şi eu… Iar lumea mă opreşte pe stradă şi îmi spune că-i e dor şi ar avea nevoie de tine. (…) Oamenii te iubesc şi azi pentru că i-ai iubit şi respectat. Tot ai făcut ceva… Mi-e dor să dansez cu tine şi să râdem împreună. Am avut surprize cu oamenii. Unele superbe, altele nu. Încerc să nu te dezamăgesc. (…) Am început să semăn cu tine. Să-mi placă să stau pe marginea apei sau pe vârf de munte şi să mă gândesc la ale mele. Am colindat mult şi colind lumea asta mică. E frumoasă. Zâmbesc din ce în ce mai mult, cum voiai. Ai dreptate, viaţa e foarte frumoasă. Multe lucruri nu le înţeleg, dar încerc. Mă uit la apusuri de soare şi ai dreptate, sunt dumnezeieşti”, scrie Oana Pellea într-o scrisoare din 2005, potrivit site-ului jurnalspiritual.eu.

***

Oana Pellea, fiica Domnicăi şi a lui Amza Pellea, s-a născut la 29 ianuarie 1962, în Bucureşti. A absolvit, în 1984, Academia de Teatru şi Film, la clasa profesoarei Sanda Manu. În intervalul 1984-1987 a fost actriţă la Teatrul din Piatra Neamţ, iar între 1987 şi 1999 a jucat la Teatrul Bulandra din Bucureşti.

Activitatea ei teatrală cuprinde peste 30 de roluri principale, colaborând cu regizori precum Liviu Ciulei, Silviu Purcărete, Tompa Gabor, Cătălina Buzoianu, Alexandru Darie, Mihai Măniuţiu etc. Dintre rolurile sale în teatru amintim: Gasparina din “Piaţeta” de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete; Helena din “R.U.R.” de Karel Capek, regia Alexandru Darie; Helena din “Merlin” de Tancred Dorst, regia Cătălina Buzoianu; Helena din “Visul unei nopţi de vară” de W. Shakespeare, regia Liviu Ciulei; Maria din “Woyzeck”, de Georg Buchner, regia Tompa Gabor; Lucius din “Jules César” de W. Shakespeare, regia Alexandru Darie; Drussila din “Caligula” de A. Camus, regia Mihai Măniuţiu; Regina Gertrude din “Hamlet” de W. Shakespeare, regia Tompa Gabor; Regina din “Richard II” de William Shakespeare, regia Mihai Măniuţiu; Veta din “O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale; Ioana d’Arc din “Jeanne d’Arc: pieces du dossier”; bătrâna din “Scaunele” de Eugene Ionesco; Tutuca din “Mă tot duc”, potrivit site-ului www.teatrulmetropolis.ro.

Din filmografia actriţei amintim colaborările cu regizori precum Alfonso Cuaron, Oliver Parker, Szabocz Hajdu, Alexandre Aja, Jean Christophe Pitof, Alexandru Tatos, Dan Piţa, Stere Gulea, precum şi filmele “Faleze de nisip” (1983), “Acasă” (1984), “With Love, Rita” (1989), “Unde la soare e frig” (1991), “Nostradamus, Landlady” (1994), “Camera ascunsă” (2004), “Păcatele Evei” (2005), precizează site-ul www.teatrulmetropolis.ro.

În 1994, i-a fost acordat Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă, pentru rolul din “Mephisto”, în regia lui Alexandru Darie. În 1996, în urma rolurilor Maşa din “Trei surori” de Cehov, Iulius din “Iulius Cezar” de Shakespeare, Maria din “Woyzeck” de Georg Büchner, a fost distinsă cu Premiul pentru cea mai bună actriţă, decernat de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru.

A obţinut, în 2000, Premiul pentru cariera internaţională remarcabilă, decernat de Fundaţia Culturală Română, precum şi Premiul Uniunii Teatrale din România pentru cea mai bună actriţă (rolul Catarina din “Îmblânzirea Scorpiei”, după Shakespeare, producţia lui Mihai Măniuţiu). În 2009 a obţinut, de asemenea, Marele Premiu al Festivalului Comediei Româneşti pentru cel mai bun spectacol, “Buzunarul cu pâine”, de Matei Vişniec, spectacol pe care l-a regizat şi l-a interpretat alături de Sandu Mihai Gruia.

În iunie 2009 a publicat, la Editura Humanitas, prima sa carte intitulată “Jurnal 2003-2009”.

În 2010, a primit Premiul Academiei Române, decernat pentru întreaga carieră artistică. În acelaşi an, Oana Pellea revine pe scena Teatrului Bulandra cu rolul Tanti Roz din “Oscar şi Tanti Roz”, avându-l ca autor pe Eric-Emmanuel Schmitt.

La 25 aprilie 2013, Oana Pellea a primit Premiul pentru cultură din partea publicaţiei “Forbes”, în cadrul Galei Forbes Woman – cele mai influente femei din România.

Oana Pellea a reprezentat România la mai multe festivaluri internaţionale de teatru, inclusiv la festivalul anual al Uniunii Teatrelor Europene, Festivalul Klang Bogen de la Viena, Festivalul Internaţional Francofon din Franţa şi Festivalul Americilor din Canada, potrivit cinemagia.ro.

Are colaborări cu teatrele Metropolis, Teatrul Foarte Mic, Arcub, Bulandra, în piese precum: “Mă tot duc”, de William Shakespeare (Teatrul Metropolis, Teatrul Foarte Mic), “Efectul razelor gamma asupra crăiţelor lunatice” de Paul Zindel, regia Mariana Cămărăşan (Teatrul Metropolis, Teatrul Nottara), “Idolul şi Ion Anapoda”, de G.M. Zamfirescu, regia Mariana Cămărăşan, Toma Dănilă (ArCuB), potrivit site-ului teatral.ro.

sursa: AGERPRES

Etichete:
Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”
Cultură vineri, 6 februarie 2026, 19:00

Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”

Centrul Cultural „Școala Pittner” din Reșița găzduiește, în această perioadă, expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, un...

Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”
Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea
Cultură joi, 5 februarie 2026, 18:37

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea

Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a fost, joi, 5 februarie 2026, gazda vernisajului expoziției de fotografie „Fasching,...

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea
Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Cultură miercuri, 4 februarie 2026, 17:00

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative

În fiecare an, pe 4 februarie, Reșița devine un punct de referință pentru educație, lectură și identitate culturală, printr-o serie de...

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița
Cultură marți, 3 februarie 2026, 16:00

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița

Asociația Culturală Artvibe invită publicul iubitor de artă la vernisajul expoziției de fotografie „A PATRA DIMENSIUNE”, care va avea loc...

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița
Cultură luni, 2 februarie 2026, 18:50

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene

Banatul Montan își celebrează valorile printr-un nou eveniment dedicat personalităților care au marcat istoria comunității locale. Ioan...

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene
Cultură duminică, 1 februarie 2026, 20:25

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic

În Anina, începutul de Făurar marchează și deschiderea sezonului Făşangului, un obicei tradițional vechi de peste o jumătate de secol, care...

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 20:40

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița

Tradițiile comunității germane din Banat sunt celebrate și în anul 2026 prin evenimentele dedicate Fasching-ului, cunoscut și ca Fă(r)șang, o...

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 17:00

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale

Concursul de creații literare „Alexander Tietz”, ajuns la cea de-a 14-a ediție în anul școlar 2025–2026, confirmă statutul său de reper...

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale