Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] La mulți ani, Liubița Raichici!

„Iubirea va fi criteriul de judecată”, mărturisește poetul, traducătorul, eseistul care scrie în limbile sârbă şi română,Liubița Raichici.

Articol editat de Radio Resita, 18 ianuarie 2019, 20:56 / actualizat: 19 ianuarie 2019, 6:44

Din iubire pentru cuvântul care zidește două limbi într-una singură, Liubița este un pod viu peste ce unește maluri de suflet prin frumusețea închipuirii sale de-a transforma poezia în rugăciune pentru frații ce se caută și se regăsesc prin vers.

Astăzi, de ziua sa de naștere, Liubița s-a mărturisit cu simplitate și credință:

Ai văzut lumină pe pământ și te-ai născut tu să ne faci mai buni, mai fericiți și să ne unești într-o singură limbă-limba poetică.La mulți ani, Liubița Raichici!

„Mulțumesc mult!M-am născut de o mare Sărbătoare, în zori, de Bobotează după rit vechi și foarte multe din semnele acestea m-au marcat, așa cum zice foarte frumos bunica mea-n-ai nici merite, n-ai nici vină. Toate au fost sub acest semn înalt. Eu toate le-am primit și bune și rele așa direct din mâna Domnului și așa le și percep, fac parte din ființa mea”.

Te-ai botezat în poezie?

„Dacă te naști de Bobotează, cred că evenimentul central este chiar Botezul în Duh, care la mine a avut această deosebită față a cuvântului. Eu așa m-am născut, recitând… îmi amintesc că de foarte mică am recitat și asta arată că așa am fost. După aceea lucrul acesta care mă definește a crescut.Sigur, pe altă parte asta a tras și o altă  față mai puțin frumoasă, adică dacă ești deosebit de sensibil, dacă ai astfel de preocupări nu ești neapărat calul pe care se pariază, dar ești neapărat TU!Esența ta se vede chiar dacă nu stârnești din start apreciere!”

Destinul tău este unul poetic și este destinul a două limbi, limba română și limba sârbă.Le-ai făcut una singură. Ai făcut o inimă frumoasă din care pulsează versuri pentru fiecare dintre noi cei care te iubim. Cum gestionezi această sensibilitate? Această suferință poetică,Liubița?

„Se gestionează singură de Sus! Trăiesc plenar în ambele limbi, scriu cum respir la fel de ușor, nu a fost întotdeauna așa, dar acum este așa –pur și simplu într-o zi scriu sârbește, în altă zi scriu românește, dar sunt doi pomișori din aceeași rădăcină, trăiesc în mine așa, le-am primit cu multă dragoste sau ele nu mi s-au întâmplat, s-au întâmplat o dată cu mine.Așa s-au așezat.Și pentru asta sunt foarte bucuroasă.De multe ori m-am plâns pentru că nu toată lumea înțelege… mi-a fost greu, nu am înțeles de ce nu este primită dragostea aceasta și i-am spus o dată Duhovnicului meu –uite, sunt oameni care zic că nu-i chiar așa, sau că exagerez și el mi-a spus că fiecare cum îi bate antena, nu te supăra și fi fericită că tu ai primit această inimă așa! Și, într-adevăr, dintre lucrurile frumoase pe care le-am primit eu în viață este și o diplomă pe care scrie –Liubița Raichici-pod viu!Asta mi-a plăcut în mod deosebit!”

După Nichita Stănescu ești cel mai iubit poet român în Serbia.În România ești cel mai iubit poet de origine sârbă, dacă pot să spun așa…

„Este foarte frumos sa fi iubit.Cel mai iubit este o chestiune personală care te așează într-o inimă sau în altă inimă.Faptul că ești iubit și că ți se răspunde la dragoste este extraordinar.Dragostea așa funcționează, ea circulă prin noi toți cu câte un vers, iată ne întindem o mână, zâmbim , asta este. Deci noi ne iubim cu toții.Atât.

Liubița și echipa Radio România Reșița te iubește. Îți mulțumește pentru colaborare și mai ales pentru emoția pe care ne-o transmiți prin poezia și generozitatea ta.Îți transmitem La Mulți Ani , din tot sufletul!

„Mulțumesc frumos și să știți că eu așa mă și simt, doar acolo undeva în icebergul acela sunt și eu părticică poate mai vizibilă, dar noi toți suntem una!Sunt foarte, foarte mulți oameni extraordinari și aici vă  remarc pe voi. Mulțumesc eu din suflet pentru tot ce-ați făcut și faceți.Mulțumesc.”

Cultura unește!

„Așa este, întotdeauna!”

La mulți ani, Liubița Raichici!

Anca Bica Bălălău

Nota redacţiei:

Liubiţa Raichici s-a născut pe 19 ianuarie 1962, în Moldova-Nouă, Caraş-Severin.A absolvit Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura rusă, limba şi literatura română, în anul 1985. A făcut studii postuniversitare, la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, specializare Antropologie şi lingvistică, domeniul slavo-român, 2005;Studii doctorale cu tema ,,Vasko Popa în literature română” (prof.univ.dr. Cornel Ungureanu) la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Istorie, Teologie şi Litere, 2005-2008;Doctor în filologie din anul 2008.

Deţine Meritul cultural în rang de Cavaler, cat. I-a, pentru literatură, acordat de Preşedinţia României şi Ministerul Culturii, 2004;Zlatna značka Kulturno-provetne zajednice Srbije , Insigna de aur a Uniunii Cultural Educative a Serbiei, acordată de Ministerul Diasporei a Republicii Serbia şi Uniunea Cultural Educativă a Serbiei, 2007;Crucea ,,Episcop Elie Miron Cristea”, pentru mireni, Episcopia Caransebeşului, Patriarhia Română;Crucea ,,Sfântu Gheorghe”, cat.II, pentru mireni, Episcopia Nikşici, Patriarhia Sârbă, Montenegru. Din anul 2010 este director executiv al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a judeţului Caraş-Severin şi din anul 2011 este iniţiatorul, organizatorul şi directorul FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ,,PORŢILE POEZIEI” (care până în prezent a întrunit aproximativ 100 de state şi 350 de poeţi. Este tradusă în mai multe limbi de circulaţie europeană și este  membru al Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Scriitorilor din Republica Serbia.

Etichete:
Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 20:40

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița

Tradițiile comunității germane din Banat sunt celebrate și în anul 2026 prin evenimentele dedicate Fasching-ului, cunoscut și ca Fă(r)șang, o...

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița
Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 17:00

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale

Concursul de creații literare „Alexander Tietz”, ajuns la cea de-a 14-a ediție în anul școlar 2025–2026, confirmă statutul său de reper...

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale
Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 13:42

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa

Educație, cultură și spiritualitate în Banatul montan Vineri, 30 ianuarie 2026, la Biserica Ortodoxă cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae”...

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa
Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane
Cultură joi, 29 ianuarie 2026, 10:56

Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane

Reșița marchează un moment simbolic al istoriei sale prin proiectul cultural-artistic „Reșița: 255 / 100. Cei trei A”, o inițiativă care...

Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane
Cultură sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 06:00

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, rămâne una dintre figurile emblematice ale...

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)
Cultură vineri, 23 ianuarie 2026, 18:03

Simpozion dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat la IPJ Caraș-Severin

Ziua Unirii Principatelor Române – 24 ianuarie 1859 a fost marcată, vineri, 23 ianuarie 2026, printr-un simpozion aniversar desfășurat la...

Simpozion dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat la IPJ Caraș-Severin
Cultură joi, 22 ianuarie 2026, 18:37

Expoziție retrospectivă la Reșița: comemorarea deportării etnicilor germani din Banat (1945–1949)

Ciclul manifestărilor dedicate deportării etnicilor germani din Banat în fosta Uniune Sovietică (1945–1949) s-a încheiat, în acest an, la...

Expoziție retrospectivă la Reșița: comemorarea deportării etnicilor germani din Banat (1945–1949)
Cultură joi, 22 ianuarie 2026, 11:07

Constantin Gruescu, la șase ani de la trecerea în eternitate – o viață dedicată Banatului Montan, mineritului și Binelui

La șase ani de la trecerea sa la cele veșnice, Constantin Gruescu rămâne una dintre marile personalități ale Banatului Montan, un nume înscris...

Constantin Gruescu, la șase ani de la trecerea în eternitate – o viață dedicată Banatului Montan, mineritului și Binelui