Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] La mulţi ani, în amintire, Ion Chichere!

Motto:„Am murit uitând în mână creionul cu care nimeni nu va mai putea scrie”. Ion Chichere

Articol editat de Radio Resita, 11 decembrie 2020, 16:37

Visătorul cu şapcă sau pălărie cu boruri largi, mereu elegant, oprind trecătorii pentru a le declama versuri într-o adevărată pledoarie prin care făcea apologia limbii române, aşa a rămas poetul Ion Chichere în memoria noastră, un aristocrat al cuvântului cu sufletul împrăştiat în versuri şi cu inima întinsă ca o aripă peste emoţia propriei mirări…

Fiul lui Aurel Chichere și al Elenei Chichere, fostă deportată în Bărăgan, poetul s -a născut la 11 decembrie 1954, în satul Fizeș, comuna Berzovia și s-a mutat definitiv în veșnicie într-o zi de 13-ca și Nichita Stănescu- septembrie a anului 2004.

Membru al cenaclului „Semenicul”, pe care l-a coordonat mai bine de 12 ani, secretar literar și redactor al Societății Literar- Artistice „Semenicul” și al revistei cu același nume, a fost  de asemenea redactor colaborator la editurile: Timpul, Marineasa și  Augusta.

Debutul său  publicistic a avut loc în anul  1971 în revista „Orizont”, iar debutul editorial  in volumul colectiv Argonauții, editura Facla, 1986.

A dus slova Banatului de Munte în prestigioase publicații naționale și figurează în antologiile de poezie: Orașul cu poeți, Casa Faunului,Canticles from Banat.

Despre Ion Chichere, Ioan Suciu, membru a Uniunii Scriitorilor din România, afirma că este un mare poet necunoscut al limbii române şi o dovadă că ierarhiile oficiale, în literatură, trebuiesc privite întotdeauna cu o doză rezonabilă de circumspecţie: „Dacă veţi zăbovi 15 minute, veţi descoperi un mare poet de care, probabil, n-aţi auzit niciodată. Iar dacă aţi auzit de el, vă va face plăcere să-l re/vedeţi”.

A fost distins cu premiul pentru  debut în poezie al filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor (1991) și Marele Premiu „Mihai Eminescu” al Teatrului Vechi din Oravita( 1998) și a fost elogiat de personalități culturale precum: Horia Garbea, Gheorghe Tomozei, Lucian Vasiliu, Cornel Ungureanu, Dan-Silviu Boerescu ,Alex Ștefănescu  sau Ștefan Augustin Doinaș și deasemenea  membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Ion Chichere a lăsat în CV-ul cultural al Banatului de Munte o  semnătură semnificativă, de destin literar,  impregnată în aura singuratică a celor aleși să deslușească prin har labirintul veșniciei.

Ion Chichere a plecat pe  13 septembrie 2004 când a ajuns la capătul întrebării… Citându-l prin versurile sale „Între lux şi mizerie/ Sunt la capătul întrebării/ Pe drumul Damascului,/ Doamne, dă-mă-napoi altcuiva/ E ora şase/ Şterge feţele zarului/ Spală cuvintele de rime”… poetul a fost dat înapoi lui Dumnezeu, fiindcă noi, aici pe pământ , am înțeles mult prea târziu cât ne-a îndatorat Dumnezeu zămislindu-l pe Poet și Poezia lui…

Rămâne să ne luăm identitatea unui Horațio pentru a-i spune povestea mai departe… fie și pentru o soartă, fie și pentru o moarte… ,,Şi totuşi Dumnezeu încape în om, doar mâinile îi rămân afară ca doi tâlhari în stânga şi-n dreapta fiului care învaţă să moară’’.

Epilog: „O pasăre albă m-a traversat/Ca o cruce plutea/Eu semănam cu zborul ei/Ea semăna cu moartea mea”. Ion Chichere

Anca Bica Bălălău

Nota redacției:

Ion Chichere s-a născut la 11 decembrie 1954 în satul Fizeş, comuna Berzovia (Caraş-Severin). A absolvit liceul teoretic din Gătaia (1973) şi a urmat un curs postliceal de telecomunicaţii (Caransebeş, 1976). Debutează publicistic în 1971 cu poezie în revista „Orizont”, iar debutul editorial are loc în volumul colectiv „Argonauţii” (Ed. Facla, 1986). Colaborează la revistele: „Apostrof”, „Arca”, „Contemporanul”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Literatorul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „Timpul”, „România literară,” etc. În presă semnează şi sub pseudonimele Ion Chirescu, Sorin Roianu, Teo Amăutu.

Administraţia Locală de presă „Timpul” din Reşiţa i-a publicat, la Editura „Semenicul”, placheta Poeme vesele şi triste scrise pentru cârciumi comuniste. Din volumele sale de poezii se pot menţiona: „Şansa hârtiei” (Ed. „Semenicul”, Reşiţa, 1993), „Aprilie negru” (Ed. „Hestia”, Timişoara, 1994), „Viziuni” (Ed. „Amarcord’, Timişoara, 1996), „Abisaliile” (Ed. „Marineasa”, Timişoara, 1997), „Orchestra neagră” (Ed. „Vinea”, Bucureşti, 2001), „Puterea iluziei” (Ed. „Mirton”, Timişoara, 2004). Ultimul volum de poezie este „Transatlanticul şi păpădia’ (Ed. „Marineasa”, Timişoara, 2004). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Poetul a decedat în septembri 2004.

Etichete:
Timișoara celebrează Ziua Limbii Române prin „Marea Dictare” – concurs scris de mână cu premii atractive
Cultură luni, 8 septembrie 2025, 12:42

Timișoara celebrează Ziua Limbii Române prin „Marea Dictare” – concurs scris de mână cu premii atractive

Timișoara va găzdui sâmbătă, 21 septembrie 2025, de la ora 12.00, un eveniment dedicat limbii române: „Marea Dictare”. Concursul este...

Timișoara celebrează Ziua Limbii Române prin „Marea Dictare” – concurs scris de mână cu premii atractive
Festivalul Național Concurs „Mariana Drăghicescu” 2025 – Timișoara și Cornereva găzduiesc ediția a XXIII-a
Cultură luni, 8 septembrie 2025, 06:13

Festivalul Național Concurs „Mariana Drăghicescu” 2025 – Timișoara și Cornereva găzduiesc ediția a XXIII-a

Festivalul Național Concurs „Mariana Drăghicescu” 2025 are loc între 18-21 septembrie, la Timișoara și Cornereva. 18 tineri interpreți...

Festivalul Național Concurs „Mariana Drăghicescu” 2025 – Timișoara și Cornereva găzduiesc ediția a XXIII-a
Documentare în premieră la Timișoara, în proiecții speciale organizate de Marele Ecran și Ceau, Cinema!
Cultură duminică, 7 septembrie 2025, 10:09

Documentare în premieră la Timișoara, în proiecții speciale organizate de Marele Ecran și Ceau, Cinema!

Toamna aduce la Timișoara o serie de documentare românești prezentate în premieră, în cadrul proiectului Ceau, Cineclub!, organizat de...

Documentare în premieră la Timișoara, în proiecții speciale organizate de Marele Ecran și Ceau, Cinema!
Noaptea Muzeelor la Sate 2025 – un eveniment cultural unic în Europa. În Caraş-Severin sunt disponibile 9 locaţii rurale
Cultură sâmbătă, 6 septembrie 2025, 06:00

Noaptea Muzeelor la Sate 2025 – un eveniment cultural unic în Europa. În Caraş-Severin sunt disponibile 9 locaţii rurale

Pe 6 septembrie 2025, întreaga țară devine scenă pentru Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment cultural de amploare ajuns la cea de-a treia...

Noaptea Muzeelor la Sate 2025 – un eveniment cultural unic în Europa. În Caraş-Severin sunt disponibile 9 locaţii rurale
Cultură vineri, 5 septembrie 2025, 19:26

„Ruga de la Muzeul Satului Bănățean” – duminică, 7 septembrie, tradiție și folclor autentic la Timișoara

Duminică, 7 septembrie 2025, de la ora 17:00, timișorenii și iubitorii de tradiție sunt așteptați la „Ruga de la Muzeul Satului...

„Ruga de la Muzeul Satului Bănățean” – duminică, 7 septembrie, tradiție și folclor autentic la Timișoara
Cultură joi, 4 septembrie 2025, 11:55

Din Banat în Bucovina – calendar cultural german de septembrie

Între 5 și 15 septembrie 2025, comunitatea germană din Banat și Bucovina, împreună cu parteneri locali și instituții culturale, propune un...

Din Banat în Bucovina – calendar cultural german de septembrie
Cultură miercuri, 3 septembrie 2025, 20:41

Festivalul Eufonia 2025: concerte, recitaluri și evenimente educaționale în Timiş şi Arad

Festivalul Eufonia 2025 deschide toamna muzicală cu concerte, recitaluri și evenimente educaționale în Timiş şi Arad. Între 2 și 28...

Festivalul Eufonia 2025: concerte, recitaluri și evenimente educaționale în Timiş şi Arad
Cultură marți, 2 septembrie 2025, 12:07

Bocșa Film Festival 2025

Primăria și Consiliul Local Bocșa, alături de parteneri culturali, organizează în perioada 4 – 6 septembrie 2025 cea de-a V-a ediție a...

Bocșa Film Festival 2025