[FOTO] La mulţi ani, Herta Müller! Nobelul Bănăţean împlineşte 68 de ani!

Motto: „Dar uneori, în câte o zi, viaţa îmi mai întinde o cheie, şi-mi zice: „Fă-ţi uşă la ea!”Herta Müller

Scriitoarea de origine română Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru literatură, s-a născut la 17 august 1953, în comuna Niţchidorf din judeţul Timiş, în familia unor şvabi bănăţeni.

Mama scriitoarei, ca majoritatea populației de naționalitate germană din România (cei între 17-45 de ani), după accederea comuniștilor la putere, a fost deportată în 1945 în Uniunea Sovietică. Acolo a fost deținută timp de cinci ani într-un lagăr de muncă forțată. Fostul lagăr de la Novo-Gorlovka se află pe teritoriul Ucrainei.

În romanul ei Atemschaukel (Leagănul respirației), publicat la München în anul 2009, Herta Müller a prelucrat aspecte privind deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică. Acest roman, care prin „Fundația Robert Bosch” a fost nominalizat pentru Deutscher Buchpreis (Premiul german al cărții), a ajuns la 16 septembrie în finala celor șase

A învăţat la Liceul Teoretic “Nikolaus Lenau” din Timişoara, apoi a studiat literatura germană şi literatura română la Universitatea din Timişoara, între 1973 şi 1976. A fraternizat cu “Grupul de Acţiune Banat”, constituit de intelectuali de etnie germană, printre care Richard Wagner, Helmuth Frauendorfer ş.a., grup ce protesta împotriva cenzurii comuniste, punctează http://enciclopediaromaniei.ro.

„Din fericire am întâlnit în oraș [la Timișoara] o mână de tineri poeți din Grupul de Acțiune Banat. Fără ei nu aș fi citit cărți și nu aș fi scris nicio carte. […] Cu ajutorul acestor prieteni am supraviețuit. Fără ei n-aș fi rezistat represiunilor. Mă gândesc astăzi la acești prieteni. Și la cei pe care Securitatea îi are pe conștiință și care se află astăzi în cimitire”, afirmă scriitoarea.

După 1977 Müller a făcut parte și din cenaclul literar (Literaturkreis) „Adam Müller-Guttenbrunn”, cenaclu afiliat Asociației Scriitorilor din Timișoara.

Un grup de zece tineri poeți au debutat cu versuri în antologia de poeme tradusă în 1982 în limba română, „Vînt potrivit pînă la tare”, grup din care făcea parte Herta Müller alături de colegii săi Richard Wagner, Johann Lippet, William Totok, Rolf Bossert, Horst Samson etc.

Ca urmare a neprezentării ei la postul repartizat în învățământ după terminarea facultății Hertei Müller i s-a oferit prin intervenția scriitorului și redactorului șef al ziarului „Neue Banater Zeitung”, Nikolaus Berwanger, un post de traducătoare, de altfel un post privilegiat, la întreprinderea „Tehnometal”, angajarea pe acest post cautat a fost posibila doar fiindcă Nikolaus Berwanger și directorul uzinei Tehnometal, Pitzer, au fost prieteni apropiați. Ulterior și-a câștigat – ca toți ceilalți absolvenți de universitate, care nu s-au prezentat la postul repartizat inițial în învățământ – traiul lucrând în calitate de profesoară suplinitoare în diferite școli, între altele în Liceul „Nikolaus Lenau” din Timișoara și la câteva grădinițe, precum și acordând ore particulare de germană. Biografia ei este prezentată în volumul „Regele se înclină și ucide”.

Volumul de debut, „Niederungen” – „Ținuturile joase”, a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura care i-a „defrișat” simțitor manuscrisul, volumul fiind totodată premiat de Uniunea Tineretului Comunist la secțiunea „lucrări în limbile naționalităților conlocuitoare”.Peste doi ani cartea a fost publicată și în Republica Federală Germania, exact așa cum fusese scrisă de autoare. Reacția autorităților din România a fost dură: i s-a interzis să mai publice.

Din 1985, textele sale au fost interzise în România, potrivit http://www.humanitas.ro/ .

În 1987, s-a stabilit, împreună cu soţul ei, Richard Wagner, în Berlinul de Vest.

A fost aleasă în Academia Germană pentru Limbă şi Literatură, iar numeroasele invitaţii de a preda la diverse universităţi din întreaga lume o poartă spre Anglia, Statele Unite şi Elveţia.

În 2005, a publicat în limba română colecţia de poezii “Este sau nu este Ion”.

Literatura Hertei Müller şi angajamentul ei curajos pentru respectarea drepturilor omului, pentru libertate şi democraţie, pentru clarificarea trecutului dictatorial, atât cel comunist cât şi cel fascist, i-au conferit un loc de vârf în literatura universală.

În 1999, a fost nominalizată, pentru prima dată, la Premiul Nobel pentru Literatură.

În anul 2009, a publicat capodopera “Leagănul respiraţiei” (“Atemschaukel”), în care abordează deportarea unor cetăţeni români de naţionalitate germană, trimişi la muncă în Uniunea Sovietică şi supuşi unui regim de exterminare.

La 8 octombrie 2009, Academia Suedeză a anunţat că Premiul Nobel pentru literatură îi revine scriitoarei de origine română Hertei Müller, “care, cu concentraţia poeziei şi francheţea prozei descrie viaţa celor deposedaţi”, potrivit www.nobelprize.org.

La momentul anunţului, Herta Müller a declarat, potrivit Reuters, că dictatura a determinat-o să scrie.

“Scrisul meu s-a referit întotdeauna la cum apare o dictatură, cum poate apărea o situaţie atunci când o mână de oameni puternici domină o ţară, iar ţara dispare, şi rămâne numai statul”, a spus scriitoarea.

Cred că literatura provine întotdeauna din lucruri care au făcut rău cuiva, şi există un fel de literatură, unde autorii nu îşi aleg subiectele, ci au de a face cu un subiect care a venit asupra lor. Şi nu sunt singurul autor în această situaţie”, a continuat Herta Müller.

Tot în 2009, a fost distinsă cu Premiul Franz Werfel pentru Drepturile Omului.

Am fost mereu uimită de varietatea lingvistică a limbii române, de metaforele pe care le conţine. E o altă dimensiune a sinelui, pe care ţi-o conferă, de parcă aş avea două staţii, una a limbii pe care o întrebuinţez, alta, cea oferită de cuvântul echivalent al celeilalte limbi, care oferă o altă imagine. Limba română mă însoţeşte permanent, o am în cap, chiar dacă scriu în limba germană. Mă însoţesc, întotdeauna, în paralel, imaginile celeilalte limbi,” mărturiseşte Herta Müller.

Cărţile sale au fost traduse în peste 20 de limbi, precum engleză, franceză, italiană, spaniolă, norvegiană, japoneză, chineză ş.a.

Printre numeroasele premii şi distincţii germane şi internaţionale primite de Herta Müller, se mai numără: Premiile “Ricarda Huch” (1987), “Kleist” (1994) şi “Joseph Breitbach” (2003); Premiul european “Aristeion” (1995), Premiul literar internaţional IMPAC Dublin (1998), Premiul literar al Fundaţiei “Konrad Adenauer” (2004), Premiul “Würth” pentru literatură europeană (2006), Premiul Hoffmann von Fallersleben (2010).

Epilog:”Un scriitor e rezultatul unei experienţe.”Herta Müller

Anca Bica Bălălău

Sursa: AGERPRES; Wikipedia

De același autor

Related Articles