Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] In memoriam:Dan Spătaru-artistul român intrat în Cartea Recordurilor pentru aplauze: 16 minute și 19 secunde în Cuba!

Nepoata regretatului artist  este o domnișoară frumoasă și talentată. Măriuca, așa cum îi spun apropiații, a început să interpreteze muzica bunicului său încă de când avea vârsta de 3 ani.  Dan Spătaru ar fi fost foarte mândru de ea. Maria a cântat unele dintre cele mai cunoscute piese ale artistului, precum: “Ţărăncuţă, ţărăncuţă”, “Drumurile noastre” și “Trecea fanfara militară”.

[FOTO] In memoriam:Dan Spătaru-artistul român intrat în Cartea Recordurilor pentru aplauze: 16 minute și 19 secunde în Cuba!

Articol editat de Radio Resita, 8 septembrie 2021, 15:36 / actualizat: 8 septembrie 2021, 17:58

Mama lui Dan Spătaru: „Copiii mei să învețe carte”

Născut pe 2 octombrie 1939, într-o familie de învățători, Gherghina și Aurel Spătaru și-a petrecut copilăria la Aliman, comuna natală, în Ion Corvin și la Medgidia, alături de sora mai mare Puica, dar și a bunicilor agricultori. Caii erau pasiunea lui de copil, mai târziu a apărut o altă pasiune, mult mai puternică, aceea pentru fotbal. Dan  Spătaru a crescut printre poveștile bunicilor și cântecelor interpretate de părinții lui.

Când avea 12 ani, a rămas orfan de mamă, iar cei doi copii s-au mutat la Medgidia la o mătușă pentru a îndeplini dorința mamei „copiii mei să învețe carte”. Aici, Dan a făcut liceul și a început cariera de fotbalist. A evoluat pe post de mijlocaș. A jucat la „Progresul”, apoi la „Știința București”.

În anul III la „Facultatea de Educație Fizică și Sport” a trebuit să se lase de fotbal, avea hernie de disc. Apoi, s-a dedicat școlii și muzicii. Dan Spătaru era student când a început să cânte la „Casa Studenților” în anul 1962. A început cu muzică italiană, care era la modă. Dragostea pentru muzică a moștenit-o din familie; tatăl său cântase la vioară. Camelia Dăscălescu a fost aceea care l-a văzut. L-a ascultat odată la „Mon Jardin” și a făcut cu el lecții. Primele bucăți muzicale interpretate de Dan Spătaru au fost ale Cameliei Dăscălescu. Odată, la o terasă l-a întâlnit Temistocle Popa, care i-a făcut aproape toate șlagărele. Primul mare succes l-a avut cu „Măicuța mea”, de Temistocle Popa.

În anul 1972 o cunoaște pe viitoarea soție, Sida, la „Teatrul Fantasio” din Constanța. S-au căsătorit în 1974 și au avut un copil, Dana. După mărturiile soției, Dan Spătaru a fost „familist convins” și „un model de tătic”, din păcate nu a apucat să îşi vadă nepoţica care, îi cântă astăzi cântecele şi îî seamănă foarte mult.

„Prin 1967 am fost la un festival internațional în Cuba, la Varadero, unde sunt trecut în Cartea Recordurilor pentru aplauze: 16 minute și 19 secunde!”

Horia Moculescu (2004, în emisiunea In Memoriam, realizată de Monica Stoica la R.R.A.) povestește: „Eram în turneu cu Spătaru şi cu Andreescu. Trebuia să avem spectacol la Caransebeş şi, cu o seară înainte, primim telefon că se ocupă sala cu o şedinţă de partid. Zi liberă. Trenul tras la Lugoj. Şi ne ducem în oraş, pe malul Mureşului, acolo unde este sala de cinematograf… gol! Mă duc la vânzătoare, aflu că era un film rusesc, care nu avea nici spectatori, nimic. Am întrebat cât costă să cumpărăm diseară toată sala. Ni se spune: 820 de lei. Hai să luăm şi jucăm diseară, punem aici un anunţ la Casa de Bilete. Şi am scris aşa: “Diseară mare concert cu Dan Spătaru” şi ne-am trecut şi pe noi cu litere mai mici. Era ora 11.00, noi ne-am dus să mâncăm la gară ceva şi a venit un băiat, care aproape că-şi dădea sufletul de la cât alergase şi m-a întrebat: „Dvs sunteţi cu domnul Spătaru? Aveţi spectacol la 15”.

Când apărea pe scenă, îmbrăcat în ţinute impecabile cu  un  stil unic în  vestimentaţie, ţinând  microfonul în colţul gurii, captând publicul de la primele acorduri.

Dan Spătaru a foat un fel de Frank Sinatra al românilor!

Artistul a bătut recordul la aplauze când era în Cuba: „Prin 1967 am fost la un festival internațional în Cuba, la Varadero, unde sunt trecut în Cartea Recordurilor pentru aplauze: 16 minute și 19 secunde!”, mărturisea cu modestie artistul.

Dan Spătaru a fost un fel de Frank Sinatra al românilor, din păcate pentru noi indiferent de vârstă, l-am pierdut mult prea devreme, în urma unui infarct . Peste zece mii de oameni s-au dus la înmormântarea artistului.

A plecat la doar 65 de ani și s-a așezat  „În rândul patru”  undeva în Ceruri, acolo unde și-a luat ghitara sub braț și-mpreună cu ea, orișiunde ar fi, cântă inima sa în pieptul Veșniciei.

Nepoata regretatului artist  este o domnișoară frumoasă și talentată. Măriuca, așa cum îi spun apropiații, a început să interpreteze muzica bunicului său încă de când avea vârsta de 3 ani.  Dan Spătaru ar fi fost foarte mândru de ea. Maria a cântat unele dintre cele mai cunoscute piese ale artistului, precum: “Ţărăncuţă, ţărăncuţă”, “Drumurile noastre” și “Trecea fanfara militară”.

Măriuca a luat lecții de canto împreună cu Crina Mardare, și a cântat chiar și pentru bunicul ei în anul 2015, atunci când a fost Festivalul de Muzică Românească de la Nürnberg din Germania. Acolo Dan Spătaru era de nelipsit în vremurile lui de glorie.

Deși „Nu-ți șade bine când plângi”, Maestre „Nu m-am gândit la despărțire”,dar mă întreb în numele atâtor români care te-au iubit și te iubesc- „Oare, oare, îți pare rău”?

Anca Bica Bălălău

Sursa: Psihologul muzical-Andrei Partoș

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 17:00

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale

Concursul de creații literare „Alexander Tietz”, ajuns la cea de-a 14-a ediție în anul școlar 2025–2026, confirmă statutul său de reper...

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale
Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 13:42

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa

Educație, cultură și spiritualitate în Banatul montan Vineri, 30 ianuarie 2026, la Biserica Ortodoxă cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae”...

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa
Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane
Cultură joi, 29 ianuarie 2026, 10:56

Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane

Reșița marchează un moment simbolic al istoriei sale prin proiectul cultural-artistic „Reșița: 255 / 100. Cei trei A”, o inițiativă care...

Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane
Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)
Cultură sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 06:00

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, rămâne una dintre figurile emblematice ale...

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)
Cultură vineri, 23 ianuarie 2026, 18:03

Simpozion dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat la IPJ Caraș-Severin

Ziua Unirii Principatelor Române – 24 ianuarie 1859 a fost marcată, vineri, 23 ianuarie 2026, printr-un simpozion aniversar desfășurat la...

Simpozion dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat la IPJ Caraș-Severin
Cultură joi, 22 ianuarie 2026, 18:37

Expoziție retrospectivă la Reșița: comemorarea deportării etnicilor germani din Banat (1945–1949)

Ciclul manifestărilor dedicate deportării etnicilor germani din Banat în fosta Uniune Sovietică (1945–1949) s-a încheiat, în acest an, la...

Expoziție retrospectivă la Reșița: comemorarea deportării etnicilor germani din Banat (1945–1949)
Cultură joi, 22 ianuarie 2026, 11:07

Constantin Gruescu, la șase ani de la trecerea în eternitate – o viață dedicată Banatului Montan, mineritului și Binelui

La șase ani de la trecerea sa la cele veșnice, Constantin Gruescu rămâne una dintre marile personalități ale Banatului Montan, un nume înscris...

Constantin Gruescu, la șase ani de la trecerea în eternitate – o viață dedicată Banatului Montan, mineritului și Binelui
Cultură miercuri, 21 ianuarie 2026, 21:25

Mica Unire – 24 Ianuarie: Eveniment dedicat Unirii Principatelor Române la Caransebeș

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, împreună cu Consiliul Județean Caraș-Severin și Școala Gimnazială...

Mica Unire – 24 Ianuarie: Eveniment dedicat Unirii Principatelor Române la Caransebeș