Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] In memoriam: Ștefan Bănică senior!

  În cartea de identitate a spiritului românesc au semnat cu harul și devotamentul lor în slujirea limbii române, mari oameni de cultură care au înobilat  poporul român, fiindu-i alături în vremuri grele, la bucurie sau în singurătate, totdeauna ca o flăcără ce-a luminat drumul în istorie.

Astăzi despre cel ce-a venit pe lume cu 88 de ani în urmă şi ne-a părăsit acum 26 de ani, pe 26 mai 1995, Ştefan Bănică senior.

Pe harta destinului cultural al teatrului și divertismentului românesc a rămas un suflet ce s-a întrupat sub numele pământean de Stefan Constantin Bănică, pe 11 noiembrie 1933, în familia lăutarului Drăgan Constandache Bănică din Călărași.

După ce familia sa a luat calea Bucureștiului adolescentul Ștefan și-a făcut debutul artistic în corul de copii de la radio și a jucat în spectacole de teatru pentru școlari.

Cariera sa a fost consolidată după ce a absolvit Institutul de Teatru din capitală în anul 1955, la clasa profesorului Alexandru Finți.

Pe numele său de scenă, Ștefan Bănică a apărut pe afișele Teatrului CFR – Giulești în piese ca Băiat bun dar cu lipsuri de Nicuta Tănase, în celebrul Escu sau Titanic Vals de Tudor Mușatescu. La Teatrul Regional București l-a interpretat pe Mitică Popescu, din piesa cu același nume a lui Camil Petrescu, sau pe scena Teatrului Bulandra în rolul lui Iordache din D-ale carnavalului și în celebrul său rol Pristanda din O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, în Arsenic și dantelă veche de J. Kasserling, a fost Mișu Fetecan din Nota zero la purtare de Virgil Stoenescu și Octavian Sava. Dacă în adolescență a debutat în corul de copii radio, Ștefan Bănică a ajuns în casele românilor și prin piesele de la Teatrul Național Radiofonic,din care amintim: Anecdotă provincială, Bărbierul din Sevilla, Districtul celălalt, Furtuna, Mincinosul, Mitică Râmătorian, Poveste de carnaval, Visul unei nopți de iarnă, etc.

Articol editat de Radio Resita, 25 mai 2021, 17:38 / actualizat: 25 mai 2021, 20:55

Astăzi despre cel ce-a venit pe lume cu 88 de ani în urmă şi ne-a părăsit acum 26 de ani, pe 26 mai 1995, Ştefan Bănică senior.

Pe harta destinului cultural al teatrului și divertismentului românesc a rămas un suflet ce s-a întrupat sub numele pământean de Stefan Constantin Bănică, pe 11 noiembrie 1933, în familia lăutarului Drăgan Constandache Bănică din Călărași.

După ce familia sa a luat calea Bucureștiului adolescentul Ștefan și-a făcut debutul artistic în corul de copii de la radio și a jucat în spectacole de teatru pentru școlari.

Cariera sa a fost consolidată după ce a absolvit Institutul de Teatru din capitală în anul 1955, la clasa profesorului Alexandru Finți.

Pe numele său de scenă, Ștefan Bănică a apărut pe afișele Teatrului CFR – Giulești în piese ca Băiat bun dar cu lipsuri de Nicuta Tănase, în celebrul Escu sau Titanic Vals de Tudor Mușatescu. La Teatrul Regional București l-a interpretat pe Mitică Popescu, din piesa cu același nume a lui Camil Petrescu, sau pe scena Teatrului Bulandra în rolul lui Iordache din D-ale carnavalului și în celebrul său rol Pristanda din O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, în Arsenic și dantelă veche de J. Kasserling, a fost Mișu Fetecan din Nota zero la purtare de Virgil Stoenescu și Octavian Sava. Dacă în adolescență a debutat în corul de copii radio, Ștefan Bănică a ajuns în casele românilor și prin piesele de la Teatrul Național Radiofonic,din care amintim: Anecdotă provincială, Bărbierul din Sevilla, Districtul celălalt, Furtuna, Mincinosul, Mitică Râmătorian, Poveste de carnaval, Visul unei nopți de iarnă, etc.

S-a remarcat împreună cu regretata Stela în nemuritoarele spectacole de revistă și divertisment, unde au realizat memorabile duete împreună fie la Grădina Boema în Duete … cu vedete, au jucat în Punctuație cu … bucluc.

Vocea lui Ștefan Bănică senior a personalizat melodii de neuitat ca Gioconda se mărită, Îmi acordați un dans, Cum am ajuns să te iubesc, Hei, coșar, coșar, Asta seară mă fac praf, Of, inimioara, Cântecul baiatului, Cine umblă prin vecini, Ce-aveți fetelor cu mine, Ce te uiți așa la mine, ce au fost fredonate de multe generații de români.

Astăzi, pe căsuţa modestă din târgul de pe malul Borcei din Călăraşi, o placă din marmură, montată de autorităţi, pe peretele casei de pe strada Pompierilor aminteşte despre marele artist român, dar nimeni din familia actorului nu mai trăieşte în oraş, iar locuinţa a fost vândută de mai multe ori, după ce familia Bănică s-a mutat la Bucureşti.

Totuși, în semn de cinstire, călărăşenii i-au ridicat și un frumos bust în oraş, alături de placa comemorativă, al căror ceremonial de dezvelire a avut loc   în prezenţa fiului său, lui Ştefan Bănică junior.

De asemenea, anual, la Călăraşi se desfăşoară Festivalul teatrelor de amatori „Ştefan Bănică”. O stradă din cartierul Livada din oraş poartă numele marelui actor.

Dacă în „Cel mai iubit dintre pământeni”, seniorul Bănică a făcut un rol memorabil alături de tizul său Ștefan Iordache, ni-l reamintim cu emoție și alături de Amza Pellea în „Nea Mărin miliardar”, sau din „Brigada Diverse intră în acțiune” ori „Brigada Diverse în alertă”, alături de alți mari colegi de platou, Jean Constantin, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, Toma Caragiu și mulți alții, alături de care, din păcate astăzi joacă pentru Îngeri.

Ștefan Bănică pe 26 mai 1995, a fost distribuit în rolul Veșniciei, la vârsta de doar 62 de ani.
Povestea e dusă mai departe de fiul său, Ștefan Bănică junior, dar şi de nepotul său, Radu Ştefan.

A fost un  artist complex, atât pe scena teatrului cât și în muzică… 

Ștefan Bănică senior a fost și a rămas un nume de referință în cultura românească, care a reușit să descrețească frunțile a milioane de români în vremuri cenușii, a fost și a rămas un model pentru tinerii artiști care vor să îi continue povestea și să lase urme de neșters pe harta destinului cultural al teatrului și divertismentului românesc.

De Ziua Mondială a Teatrului, 27 martie 2016, Ștefan Bănică senior a primit postum o stea pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului (Cocor) și Placheta Orașului București, în semn de recunoaștere și prețuire pentru întreaga sa activitate în domeniul teatrului și filmului.

Anca Bica Bălălău

Sursa foto:facebook Ștefan Bănică junior

Conferință despre superstiții în cultura populară, la Oțelu Roșu
Cultură miercuri, 1 aprilie 2026, 20:19

Conferință despre superstiții în cultura populară, la Oțelu Roșu

Pasionații de istorie și tradiții sunt invitați să participe la o conferință specială dedicată superstițiilor din cultura populară,...

Conferință despre superstiții în cultura populară, la Oțelu Roșu
Depunerea dosarului multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO
Cultură miercuri, 1 aprilie 2026, 17:56

Depunerea dosarului multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO

Marţi, 31 martie 2026, România, alături de Albania și Turcia, a depus dosarul multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională...

Depunerea dosarului multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO
Gala Premiilor UNITER 2026. Inside / Outside.Perspective. Reflecții.
Cultură miercuri, 1 aprilie 2026, 17:52

Gala Premiilor UNITER 2026. Inside / Outside.Perspective. Reflecții.

Astăzi, 1 aprilie, lansăm Gala Premiilor UNITER 2026. Perspective. Reflecții, o campanie amplă care adună artiști, oameni de teatru, oameni de...

Gala Premiilor UNITER 2026. Inside / Outside.Perspective. Reflecții.
„Icoana Învierii – comori de artă sacră”, expoziție specială la Muzeul din Caransebeș
Cultură miercuri, 1 aprilie 2026, 15:10

„Icoana Învierii – comori de artă sacră”, expoziție specială la Muzeul din Caransebeș

Locuitorii din Caransebeș și nu numai sunt invitați să participe la un eveniment cultural deosebit: expoziția „Icoana Învierii – comori de...

„Icoana Învierii – comori de artă sacră”, expoziție specială la Muzeul din Caransebeș
Cultură luni, 30 martie 2026, 23:02

Concert prepascal la Catedrala din Muncitoresc, Reșița – Vecernie și muzică bisericească de excepție

Credincioșii din Reșița sunt invitați miercuri, 1 aprilie, de la ora 17:00, la un eveniment spiritual deosebit organizat de Parohia Ortodoxă...

Concert prepascal la Catedrala din Muncitoresc, Reșița – Vecernie și muzică bisericească de excepție
Cultură luni, 30 martie 2026, 20:40

Expoziție de artă plastică dedicată Învierii Domnului, la Reșița

O expoziție de artă plastică dedicată sărbătorii pascale va avea loc la Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin, aducând în...

Expoziție de artă plastică dedicată Învierii Domnului, la Reșița
Cultură sâmbătă, 28 martie 2026, 20:09

Zilele Literaturii Germane 2026 la Reșița: eveniment cultural de amploare cu distincții importante pentru participanţi

Ediția 2026 a Zilelor Literaturii Germane din Banatul de Munte s-a încheiat după o serie de evenimente culturale diverse, care au adus în...

Zilele Literaturii Germane 2026 la Reșița: eveniment cultural de amploare cu distincții importante pentru participanţi
Cultură joi, 26 martie 2026, 14:34

Radio România și Radio România Reșița au fost, sunt și vor rămâne atașate promovării valorilor, prin întregul lor concept editorial, o scenă mediatică a vieții unde cortina se ridică în fiecare zi! La mulți ani, TEATRULE! Să ne trăiești, să ne trăim!

Oriunde se află o societate umană, acolo se manifestă irepresibilul Spirit al Spectacolului. Născut în comunitate, el poartă măştile şi...

Radio România și Radio România Reșița au fost, sunt și vor rămâne atașate promovării valorilor, prin întregul lor concept editorial, o scenă mediatică a vieții unde cortina se ridică în fiecare zi! La mulți ani, TEATRULE! Să ne trăiești, să ne trăim!