Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] In memoriam: Poetul Emil Brumaru-doi ani de Veșnicie! A îmbrăcat, înainte de Bobotează, straiele morții părăsind această lume complexată de propriul ger sufletesc și spiritual!

„Timpul ceasurile-şi plimbă, Îmbrăcate în civil”… Pornind de la aceste versuri, aș parafraza- moartea, ceasurile-și plimbă și ne îndoliază limba și literatură română… pentru că orice poet dus în cătănia veșniciei ne îngenunchează în zalele lutului din care nu mai putem evada… acum doi ani pe 5 ianuarie, l-am pierdut și pe Emil Brumaru, poetul născut peste Prut, pe  25 decembrie 1938,  în Basarabia, fiul lui Grigore Brumaru, funcționar CFR, și al Elisabetei, învățătoare.

Articol editat de Radio Resita, 4 ianuarie 2021, 20:43

După ce a urmat Liceul Național, a devenit student al   Facultății  de Medicină din Iași și apoi medic la Dolhasca, în perioada 1963-1975, pentru ca din anul 1975 să renunțe  la medicină pentru a se dedica exclusiv scrisului.

A fost unul dintre cei mai importanți poeți români din a doua jumătate a secolului XX!

Când viitorul poet avea patru-cinci ani, familia Brumaru, refugiată din Basarabia, locuia în Curtea de Argeș, la o mătușă de-a lui Emil, într-o clădire care avea la parter o cafenea cu două mese de biliard.

Poetul de mai târziu avea să se îndrăgostească aici de o bilă roșie. Tatăl poetului a lucrat ca impiegat de mișcare, iar mama lui Emil Brumaru a fost învățătoare.

Poetul iubea să-și dăruiască volumele, la un moment dat povestește că ar fi vrut să înmâneze cărți din tirajul său tututor femeilor din orașul Iași.

Scriitorilor din restul țării le punea la poștă, doar lui Mircea Dinescu prefera să i le dea personal, pentru că – știa Brumaru – cutia poștală a lui Mircea Dinescu nu avea ușiță și se putea umbla în ea.

Dimineața, nu-și începea ziua până nu bea o cafea, apoi intra în lumea personajelor, pe care adeseori le prefera oamenilor.

CE I-AR FI FĂCUT EMIL BRUMARU NASTASIEI FILIPPOVNA:

Brumaru a fost și un mare cititor. Unul dintre autorii săi preferați a fost F.M. Dostoievski. Într-o scrisoare din iunie 1980 către Lucian Raicu, poetul scria:

Eram nebun după Nastasia Filippovna, acum îmi vine să-i dau un șut în cur de câte ori o întâlnesc prin Idiotul. Nu mai vorbesc de Mîșkin, care mă exasperează.

Începuseră să îi placă personajele negative.

Apreciat în egală măsură atât de critica literară, cât și de publicul larg, reușește să impresioneze și prin personalitatea sa non-conformistă.

A debutat  în revista Luceafărul, debut editorial cu două volume, ambele publicate în 1970, Versuri și Detectivul Arthur.

A  avut  rubrici în România literară,și în presa de specialitate ieșeană, dar  a  fost extrem de activ  pe Internet.  Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franța, Anglia.

“Pentru mine, scrisul e o treabă… cu cântec. Chiar şi pe stradă când merg, se întâmplă să simt un ritm pe gol, ca o ondulare fără cuvinte. Scrisul vine după, ca o completare a ceva deja existent. Atât de puternică e aceasta melodie interioară, încât uneori nu reuşesc să ţin pasul cu dânsa. E o senzaţie colosală”, mărturisea regretatul poet Emil Brumaru

Scriitorul Liviu Antonesei a fost cel care a anunţat ,acum doi ani, moartea lui Emil Brumaru:
„În noaptea asta, cu puţin înainte de miezul nopţii, poetul Emil Brumaru s-a retras în rezervaţia de îngeri. E greu să scriu, am amintiri cu el de peste 45 de ani. Pe la jumătatea anilor 70, când se năştea şi în mine un fel poet, dintre poeţii ieşeni ai vremii, îmi plăeau cel mai mult cei cinci din generaţia numită 70 – Petru Aruştei, Dan Laurenţiu, Mihai Ursachi, Cezar Ivănescu, Emil Brumaru. I-am scris în ordinea în care ne-au părăsit, m-au părăsit.M-am bucurat de apropierea lor, am scris despre ei, i-am iubit mult, îi iubesc şi acum. Emil împlinise de curând 80 de ani şi era într-o formă de invidiat, cel puţin aşa mi se părea mie. Joi seara, a făcut un AVC, a fost internat la spital şi supus terapiei intensive, în după- amiaza de azi, îşi revenise, a spus poezii asistentelor, a mâncat, a glumit. După cîteva ore, a venit vestea că a avut două stopuri cardiace şi a intrat în comă. Am sperat totuşi într-un miracol. Nu s-a petrecut. La 23:35 a plecat. A plecat, nu a murit, îngerii nu mor niciodată, se retrag numai în „Rezervaţia de Îngeri”, aşa cum acum nu foarte multă vreme, prietenul nostru comun Luca Piţu s-a retras în păpuşoi. La revedere, nu adio, prietene. Dacă ţi-am greşit cu ceva vreodată, te rog să mă ierţi. ”

 Emil Brumaru a fost distins cu  Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut, în anul 1970,Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” -2001, pentru Opera Omnia sau Premiul de Excelență la ediția a XXVI-a a Festivalului „George Bacovia”, 2005, pentru întreaga activitate scriitoricească.

Născut într-o zi de Crăciun, Emil Brumaru a îmbrăcat, înainte de Bobotează, straiele morții părăsind această lume complexată de propriul ger sufletesc și spiritual.

“Rodul săptămânii ,Cade-n palma mâinii. Şi-mi rupe din mine 
Aripile fine…”
scria poetul fluturilor și poate că poeții seamănă cu fluturii și viața lor e aievea, pentru că nu am văzut niciodată un fluture să mimeze zborul…

Somn lin printre Fluturi, Emil Brumaru!

Anca Bica Bălălău

Sursa:Volumul „Cerșetorul de cafea” (Opere III, Polirom, 2012, cu o prefață de Livius Ciocârlie)

Etichete:
Fărşang 2026: Tradițiile, bucuria şi identitatea locală liant al comunităților etnice din Banat
Cultură sâmbătă, 7 februarie 2026, 22:00

Fărşang 2026: Tradițiile, bucuria şi identitatea locală liant al comunităților etnice din Banat

Tradițiile comunității germane şi maghiare din Banat continuă să fie celebrate și în 2026 prin evenimentele dedicate Fasching-ului, cunoscut...

Fărşang 2026: Tradițiile, bucuria şi identitatea locală liant al comunităților etnice din Banat
Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”
Cultură vineri, 6 februarie 2026, 19:00

Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”

Centrul Cultural „Școala Pittner” din Reșița găzduiește, în această perioadă, expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, un...

Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”
Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea
Cultură joi, 5 februarie 2026, 18:37

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea

Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a fost, joi, 5 februarie 2026, gazda vernisajului expoziției de fotografie „Fasching,...

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea
Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Cultură miercuri, 4 februarie 2026, 17:00

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative

În fiecare an, pe 4 februarie, Reșița devine un punct de referință pentru educație, lectură și identitate culturală, printr-o serie de...

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Cultură marți, 3 februarie 2026, 16:00

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița

Asociația Culturală Artvibe invită publicul iubitor de artă la vernisajul expoziției de fotografie „A PATRA DIMENSIUNE”, care va avea loc...

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița
Cultură luni, 2 februarie 2026, 18:50

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene

Banatul Montan își celebrează valorile printr-un nou eveniment dedicat personalităților care au marcat istoria comunității locale. Ioan...

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene
Cultură duminică, 1 februarie 2026, 20:25

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic

În Anina, începutul de Făurar marchează și deschiderea sezonului Făşangului, un obicei tradițional vechi de peste o jumătate de secol, care...

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 20:40

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița

Tradițiile comunității germane din Banat sunt celebrate și în anul 2026 prin evenimentele dedicate Fasching-ului, cunoscut și ca Fă(r)șang, o...

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița