Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] In memoriam: Amza Pellea,Voievodul Teatrului Românesc, de 37 ani în Ceruri!

12 Decembrie 1983… Astăzi…37 de ani fără tata.

Cel mai bun tată din lume.
Dacă îi veţi aprinde o lumânare şi veţi da cuiva însetat o cană cu apă…vă rămân îndatoratî”, a scris marea actriță și fiică a Voievodului Teatrului Românesc, Oana Pellea pe pagina sa de socializare.

Nu ştiu cum ar fi scris Amza, dacă ar fi fost printre noi, astăzi. Nu ştiu unde ar fi fost România dacă nu i-ar fi murit Voievodul prea devreme şi nu ştiu dacă împreună cu  armata lui de Boieri şi Meşteri ai culturii române ar fi eliberat pământurile româneşti de ipocrizie, dar Simt că fiecare anotimp este un vlăstar al eroismului şi iubirii Marelui Voievod al teatrului românesc.

[FOTO] In memoriam: Amza Pellea,Voievodul Teatrului Românesc, de 37 ani în Ceruri!

Articol editat de Radio Resita, 12 decembrie 2020, 17:01

12 Decembrie 1983… Astăzi…37 de ani fără tata.

Cel mai bun tată din lume.
Dacă îi veţi aprinde o lumânare şi veţi da cuiva însetat o cană cu apă…vă rămân îndatoratî”, a scris marea actriță și fiică a Voievodului Teatrului Românesc, Oana Pellea pe pagina sa de socializare.

Nu ştiu cum ar fi scris Amza, dacă ar fi fost printre noi, astăzi. Nu ştiu unde ar fi fost România dacă nu i-ar fi murit Voievodul prea devreme şi nu ştiu dacă împreună cu  armata lui de Boieri şi Meşteri ai culturii române ar fi eliberat pământurile româneşti de ipocrizie, dar Simt că fiecare anotimp este un vlăstar al eroismului şi iubirii Marelui Voievod al teatrului românesc.

Amza Pellea a jucat în film şi teatru roluri  care  descriau  fiecare român, de la Decebal, Mihai Viteazul, Ipu sau Nea Mărin. A pus în temelia culturii române sămânţa care să prevestească vlăstari, indiferent de vreme sau vremuri,  aşa cum spunea :  Eu am vrut să demonstez că un actor poate juca orice, că poate fi credibil şi într-un voievod şi într-un ţăran şi într-un om slab şi într-un om puternic şi într-un borfaş şi într-un jurist. Omul care m-a marcat pe viaţă a fost profesorul meu din Institut, Mihai Popescu. El mi-a făcut la un moment dat următoarea teorie: Dacă Dumnezeu, sau natura, sau în cine te crezi tu, ţi-a dat posibilitatea să faci o adunare de oameni să te asculte, atât de concentrat încât să uite pentru două ore de ei înşişi, eşti obligat să faci meseria asta, indiferent de sacrificiul pe care ţi l-ar cere.”.

„De dragul tinereţii, Amza Pellea a fost dascăl la Institut – adorat de studenţii pe care şi el îi iubea ca pe copiii lui – fără să se intituleze profesor universitar”, povestea îndrăgita actriţă Sanda Toma. Oamenii au nevoie de exemple, de modele şi ei caută – de fapt se caută pe ei înşişi, aşa cum s-ar dori, buni şi frumoşi, într-o imagine ideală – pe scenă!

 Rădăcinile lui Amza sunt în glia românească şi sprijină eternitatea pe țărâna  lacrimii brăzdată de Dorul din care Îngerii şi-au făcut veşminte de sărbătoare pentru a ne lumina streşinile sufletullui spre vindecare…

Mi-l amintesc şi nu sunt singura, într-un interviu cu Tudor Vornicu, când mărturisea cu uimirea şi inocenţa unui copil că, unul dintre oştenii lui din localitatea natală i-a adus mulţumiri pentru că atunci când îl joacă pe Nea Mărin se uită în ochii lui din televizor… Amza aşa era. Îl simţim  cum se uită în ochii noştri printre razele soarelui sau mărgăritarele ploii. Priveşte în sufletul poporului său cu sfială, înţelepciune şi umor, poate că uneori cu mirare… cu o tristă mirare a celui care a plecat mult prea devreme să îi spună lui Dumnezeu în româneşte povestea unui popor rămas prea timpuriu fără Voievod.

Mi-e dor de Amza Pellea aşa cum mi-e dor de Nichita, un dor care doare de 37 de ani… a plecat Amza şi apoi în calitate de Voievod şi-a luat Menestrelul cuvintelor în zorii zilei de 13 decembrie, Nichita Stănescu, pentru a-l elibera de durerea unei lumi ce avea nevoie să se lege ombilical de Dumnezeu… Doamne, câtă Îndumnezeire ar putea încăpea în noi… dacă nu am sărăci de Oameni...

Fie ca într-o zi dorinţa lor să se îndeplinească !

Și românii nu își uită Voievodul… continuă să-l iubească!

Epilog: „ Mă  uit la mine, mă uit la tine/şi văd pomii pe care-i vom ţine/crescut în pamântul de deasupra şi viitor,/care acum e numai nor,/peste trupurile noastre vii/de strămoşi ai celor care vor fii”. Nichita Stănescu

Anca Bica Bălălău

Sursa foto: Oana Pellea

Fărşang 2026: Tradițiile, bucuria şi identitatea locală liant al comunităților etnice din Banat
Cultură sâmbătă, 7 februarie 2026, 22:00

Fărşang 2026: Tradițiile, bucuria şi identitatea locală liant al comunităților etnice din Banat

Tradițiile comunității germane şi maghiare din Banat continuă să fie celebrate și în 2026 prin evenimentele dedicate Fasching-ului, cunoscut...

Fărşang 2026: Tradițiile, bucuria şi identitatea locală liant al comunităților etnice din Banat
Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”
Cultură vineri, 6 februarie 2026, 19:00

Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”

Centrul Cultural „Școala Pittner” din Reșița găzduiește, în această perioadă, expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, un...

Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”
Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea
Cultură joi, 5 februarie 2026, 18:37

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea

Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a fost, joi, 5 februarie 2026, gazda vernisajului expoziției de fotografie „Fasching,...

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea
Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Cultură miercuri, 4 februarie 2026, 17:00

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative

În fiecare an, pe 4 februarie, Reșița devine un punct de referință pentru educație, lectură și identitate culturală, printr-o serie de...

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Cultură marți, 3 februarie 2026, 16:00

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița

Asociația Culturală Artvibe invită publicul iubitor de artă la vernisajul expoziției de fotografie „A PATRA DIMENSIUNE”, care va avea loc...

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița
Cultură luni, 2 februarie 2026, 18:50

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene

Banatul Montan își celebrează valorile printr-un nou eveniment dedicat personalităților care au marcat istoria comunității locale. Ioan...

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene
Cultură duminică, 1 februarie 2026, 20:25

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic

În Anina, începutul de Făurar marchează și deschiderea sezonului Făşangului, un obicei tradițional vechi de peste o jumătate de secol, care...

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 20:40

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița

Tradițiile comunității germane din Banat sunt celebrate și în anul 2026 prin evenimentele dedicate Fasching-ului, cunoscut și ca Fă(r)șang, o...

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița