Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO-AUDIO] La mulţi ani, E.S. Emil Hurezeanu-„Vocea” de la Europa Liberă!

Un valoros om de litere şi radio, călăuză culturală fascinantă, somitate politică a României, împlineşte pe 26 august 66 de ani!

[FOTO-AUDIO] La mulţi ani, E.S. Emil Hurezeanu-„Vocea” de la Europa Liberă!

Articol editat de Radio Resita, 25 august 2021, 21:03 / actualizat: 26 august 2021, 8:58

A fost invitat în oraşul de pe Bârzava în cadrul evenimentelor ce au loc sub egida „REȘIȚA 250” organizate de Primăria Municipiului Reșița în colaborare cu Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici”, Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Muzeul Banatului Montan, Reșița care au realizat lansarea cărții Excelenței Sale, Emil Hurezeanu, Ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la Viena.

Volumul bilingv, intitulat „Zärtlichkeit, Routine/Tandreţe, rutină,/ Gedichte eines Knauserers 1979-2019,/Poemele unui parcimonios 1979-2019” , în traducerea lui Georg Aescht, este editat la Ludwigsburg, de către editura Pop Verlag, în anul 2020. Ediția a doua apare în anul 2021 la aceeași editură.

Cu acest prilej a avut amabilitate să ne fie oaspete şi la Radio România Reşiţa:


 „Sunt emoţionat… pentru mine Radio Reşiţa este un punct mitologic pe harta mea mintală pentru că întotdeauna era locul relativ mic , undeva excentric să zicem pe harta radiourilor, dar care se auzea pretutindeni.Mă  bucur că am ajuns, în sfârşit, aici.M-am reîntors destul de târziu în România, după 1990 , ca să fac emisiunile despre Piaţa Universităţii, mineriade, făceam emisiuni, interviuri, reportaje… Am venit ca singurul jurnalist care l-a însoţit pe Regele Mihai în 1992 , am fost şi de Crăciun în 1990 când a fost întors cu armele de la Curtea de Argeş… Eu am ales jurnalismul prin Europa Liberă în anii ’80, era o formă de a rosti direct lucruri pe care înainte le spuneam esopic în poeme.La mine a fost o inversare de roluri în sensul că e totdeauna mai bine să vorbeşti esopic prin metaforă, e mai importantă literatura după părerea mea, decât publicistica, dar în anumite momente a te ocupa de literatură în situaţia când e din ce mai greu să spui adevărul devine periculos.
Mă bucur că am descoperit această regiune(N.R. Banatul de Munte) pe care teoretic o cunoşteam, seamănă mult cu locurile pe care le cunosc eu, Sibiu, Cluj, Bavaria, Austria, Burgundia, Virginia, adică avem toţi aceeaşi parte din întreg sau suntem părţi egale ale unui mare întreg. Aş vrea să revin, aş vrea ca Reşiţa, cu un ţesut atât de intens european, să-şi redobândească mulţumirea, surâsul pe buze, să-şi recapete copiii înapoi din străinătate şi încet şi sigur Mall-urile comuniste să se transforme în focare de cultură, în Muzee… 250 de ani de foc continuu, îmi place foarte mult, focul din suflete, focul dragostei… dumneavoastră aveţi şansa să faceţi o experienţă aproape unică în lumea de azi, experienţă post industrială printr-o rigoare a crizei şi e un experiment pentru toată lumea în România.Trebuie să punem umărul toţi. Numai bine, transmit ascultătorilor Radio România Reşiţa,”
ne-a mărturisit distinsul invitat.

Emil Hurezeanu, Emilian-Horațiu Hurezean, s-a născut pe  26 august 1955, în Sibiu şi a devenit scriitor și publicist, care a lucrat ca jurnalist în secția română a Radio Europa Liberă.

După reîntoarcerea în România, s-a remarcat ca realizator de televiziune și comentator pe subiecte politice, impunându-se ca o adevărată personalitate a elitei culturale din România. Apoi, a fost Ambasador al României în Germania.

Între 1975 și 1979 a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universitîții Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, apoi și-a început cariera de jurisconsult în 1980 în 10 sate din zona Sebeș-Alba, unde a lucrat timp de un an.

 În anul 1981 se angajează ca librar în Sibiu, renunțând în scurt timp și la acest post. În același an, Ana Blandiana, în calitate de câștigătoare a Premiului Herder, oferă bursa redacției Echinox, iar aceasta îl nominalizează pe tânărul Emil Hurezeanu.

Pentru a putea primi pașaport, este nevoit să se angajeze ca avocat la Mediaș. Reușește să obțină pașaportul și, la 1 noiembrie 1982, pleacă la Viena. După terminarea celor două semestre ale bursei Herder ajunge la München unde se angajează ca redactor la Radio Europa Liberă, post pe care îl va ocupa din 1983 până în 1994. În octombrie 1983 primește azil politic în Republica Federală Germania.

În aceeași perioadă începe să scrie cronici politice, iar la moartea lui Emil Georgescu îi ocupă locul la rubrica Actualitatea românească. Totodată devine consultant de specialitate pentru diverse posturi de radio și televiziune europene.

În 1985 primește o bursă la Universitatea Charlottesville din Virginia, Statele Unite ale Americii, unde studiază științe politice. Întors în Germania, își continuă studiile la universități americane din Europa, până la masteratul pe care și-l susține la Boston în Relații Politice Internaționale și Strategice.

În 1990 se întoarce în România și participă la „Fenomenul Piața Universității”, fiind în continuare salariat al postului de radio Europa Liberă.

În primăvara lui 1994, Emil Hurezeanu devine director al departamentului românesc pentru scurt timp (până la finele lui decembrie), după care pleacă la Köln (din ianuarie 1995) pentru a lucra ca director al secției române de la Deutsche Welle, unde scrie editoriale politice.

 Radio Europa Liberă se mută în iunie 1995 la Praga. Hurezeanu continuă să colaboreze cu acest post de radio.

Rămâne salariat la Deutsche Welle până în 2002, când se întoarce definitiv în România. Timp de cinci sezoane este realizatorul emisiunii România mea la postul de televiziune Antena 1, emisiune distinsă cu Premiul APTR 2003, secțiunea talk-show.

Din 2005 realizează, alături de Cristian Tudor Popescu, emisiunea Cap și pajură la Realitatea TV. Își continuă cariera în radio prin realizarea emisiunii Interviurile Europa FM la postul cu același nume.

În România publică și două volume de eseuri politice, Între câine și lup (1996) și Cutia Neagră (1997), pentru cel din urmă primind Premiul pentru Publicistică al Uniunii Scriitorilor din România. În 1998 devine „cetățean de onoare” al Sibiului.

În februarie 2006 a fost numit director al ziarului România Liberă.La 1 februarie 2009 a devenit președinte al trustului media Realitatea-Cațavencu.

Din 2015 până în 2021 a fost ambasador al României în Germania.

Cei mai mulţi dintre noi îl ştiu drept „vocea” de la Europa Liberă în ultimii si cei mai negri ani ai comunismului. Închideam bine ferestrele si, printre țiuiturile frecvenţelor radio, pe unde scurte, cu sonorul dat la minim, îl ascultam… Era sentimentul că nu suntem singuri şi speranţa că nu suntem uitaţi in „colonia penitenciară”.

Este o Călăuză Culturală a cărei diplomaţie şi erudiţie încântă şi innobilează.

La mulţi ani, Excelenţa Voastră, Emil Hurezeanu!

Rămâneţi pe https://www.radioresita.ro/ pentru a vă bucura de o întâlnire deosebită cu Excelenţa Sa Emil Hurezeanu, aflat pentru prima dată în Banatul de Munte, miercuri 25 august, la emisiunea Boema!

Anca Bica Bălălău

Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”
Cultură vineri, 6 februarie 2026, 19:00

Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”

Centrul Cultural „Școala Pittner” din Reșița găzduiește, în această perioadă, expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, un...

Expoziția „Sculptură – Doru Văsiuți”, eveniment artistic de referință la Reșița – un soi de bilanţ sculptural de peste 5 decenii, găzduit de Centrul Cultural „Școala Pittner”
Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea
Cultură joi, 5 februarie 2026, 18:37

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea

Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a fost, joi, 5 februarie 2026, gazda vernisajului expoziției de fotografie „Fasching,...

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea
Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Cultură miercuri, 4 februarie 2026, 17:00

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative

În fiecare an, pe 4 februarie, Reșița devine un punct de referință pentru educație, lectură și identitate culturală, printr-o serie de...

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița
Cultură marți, 3 februarie 2026, 16:00

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița

Asociația Culturală Artvibe invită publicul iubitor de artă la vernisajul expoziției de fotografie „A PATRA DIMENSIUNE”, care va avea loc...

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița
Cultură luni, 2 februarie 2026, 18:50

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene

Banatul Montan își celebrează valorile printr-un nou eveniment dedicat personalităților care au marcat istoria comunității locale. Ioan...

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene
Cultură duminică, 1 februarie 2026, 20:25

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic

În Anina, începutul de Făurar marchează și deschiderea sezonului Făşangului, un obicei tradițional vechi de peste o jumătate de secol, care...

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 20:40

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița

Tradițiile comunității germane din Banat sunt celebrate și în anul 2026 prin evenimentele dedicate Fasching-ului, cunoscut și ca Fă(r)șang, o...

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 17:00

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale

Concursul de creații literare „Alexander Tietz”, ajuns la cea de-a 14-a ediție în anul școlar 2025–2026, confirmă statutul său de reper...

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale