Ascultă Radio România Reșița Live

Folkul românesc a rămas „Fără petale” – Drum lin, Doru Stănculescu

Folkul românesc a mai pierdut o petală… Doru Stănculescu a plecat astăzi (23 august 2021) să întregească trupa de artiști folk din Cer… Acum toate cântecele sale au rămas în sufletul românilor. Regretatul artist a debutat cu „Ion Crâşmaru” versuri Octavian Goga, iar in decursul carierei a compus muzică pentru teatru şi film.

Folkul românesc a rămas „Fără petale” – Drum lin, Doru Stănculescu

Articol editat de Radio Resita, 23 august 2021, 18:30 / actualizat: 24 august 2021, 16:40

De mic a fost atras de muzică, iar părinţii i-au cumpărat o vioară şi a studiat acest instrument câţiva ani, după care a început să cânte la chitară. Aşa a început să compună şi să cânte.

A cântat încă din liceu, din clasa a X-a, când şi-a făcut o trupă, potrivit site-ului https://mnlr.ro/. A compus pe versurile clasicilor Ion Minulescu, George Bacovia şi Octavian Goga.

A lansat primul disc single la casa de discuri Electrecord în anul 1979 – „Ai, hai / Cântec între apele ţării”. Au urmat albumele retrospective „De-alaltăieri şi până ieri” – Vol. I (CD/MC, Intercont Music, 1998) – produs şi înregistrat de Valeriu Sterian şi „De-alaltăieri şi până ieri” – Vol. II (CD, Intercont Music, 2005) – produs şi înregistrat de Dan Andrei Aldea, potrivit site-ului discogs.com.

A fost primul laureat al primului Festival Studenţesc „Primăvara baladelor” organizat de Universitatea Bucureşti şi găzduit de Aula de la Drept, cu Marele Premiu, în aprilie-mai 1973.

A fost primul folk-ist creator de muzică de film de lungmetraj pentru pelicula „Porţile albastre ale oraşului” (1973), în regia lui Mircea Mureşan, şi pentru pelicula „Ultima noapte a singurătăţii” (1975), în regia lui Virgil Calotescu, potrivit site-ului cinemagia.ro.

De asemenea, a fost primul laureat al primului Mare Premiu al Cenaclului Flacăra şi membru fondator al Cenaclului Flacăra, din septembrie 1973, la spectacolele căruia a participat până la desfiinţarea acestuia.

A primit Premiul pentru întreaga activitate artistică la Festivalul naţional de muzică folk „Om bun” (1996) şi Diploma de Onoare a Ministerului Culturii şi Cultelor la gala muzicală „O zi printre stele” (6 mai 2002).

A cântat cu Sorin Minghiat, alături de Ioan Gyuri Pascu, Zoia Alecu, Pact by Leo Iorga & Adi Ordean, Radu Captari, Eugen Avram, Leon Magdan (Teatrul de Umbre), Marius Baţu (Poesis), Florian Stoica şi Victor Solomon (Conexiuni), în cadrul primei ediţii a concertului caritabil „Un pas înainte” din 3 decembrie 2014, scopul artiştilor reuniţi la spectacol fiind acela de a veni în ajutorul copiilor cu handicap de la Şcoala Specială nr. 1 din Bucureşti.

„Primii artişti care au cântat în Cenaclu au fost Tudor Gheorghe şi Doru Stănculescu. Doru Stănculescu a cântat ‘Hai, hai’ şi ‘Baladă de copilărie’ care conţinea citate din ‘Doina’ interzisă a lui Mihai Eminescu, iar Tudor Gheorghe a cântat, mi se pare, ‘Ursul românesc’ şi încă un cântec. Iar în pauza dintre două momente, Ion Caramitru a spus o anecdotă”, declara Andrei Păunescu într-un interviu acordat AGRPRES în 2017.

În 2017, Doru Stănculescu a cântat la Sala Palatului din Capitală, alături de alţi artişti ai muzicii folk, în cadrul spectacolului „Remember Cenaclul Flacăra”, organizat de Andrei Păunescu. Şi în anul următor, a cântat la spectacolul de la Bucureşti al turneului naţional „Remember Cenaclul Flacăra”, care a reunit artişti din toate generaţiile Cenaclului într-o seară memorabilă, dedicată ţării, iubirii, părinţilor, dreptăţii şi libertăţii.

De asemenea, a participat, alături de alţi artişti, la spectacolul eveniment Cenaclul Flacăra Adrian Păunescu – Simfonic, care a avut loc la 1 noiembrie 2019, la Sala Palatului din Bucureşti.

A susţinut recitaluri alături de Mircea Vintilă, Alexandru Andrieş, Ada Milea, Mircea Bodolan, Zoia Alecu, Adrian Beznă, Eugen Avram, Cristian Dumitraşcu şi Nicu Zotta, în prima zi a celei de-a 30-a ediţii a Festivalului Om Bun, o ediţie aniversară cu 30 de recitaluri online oferite de 30 de artişti folk, ce a avut loc în perioada 29-30 martie 2021.

Prieten cu regretatul Dan Andrei Aldea şi fratele artistei Mihaela Mihai, Doru Stănculescu și-a construit un loc prestigios în elita folkului românesc și a reușit de-a lungul celor 71 de ani de viaţă să fie un model şi un amfitrion al bucuriilor sau căderilor noastre, să ne ajute să rezistăm prin muzica sa unor gânduri chemate sau nechemate…

Este greu pentru publicul sau, pentru colegii săi, pentru toţi cei care au tresărit măcar o dată în viaţă la muzica sa…„Ai hai… pe sub flori mă legănai…” o petală din sufletul filmului românesc se leagănă uşor în lumina veşniciei.

Drum lin, Doru Stănculescu!
Condoleanţe celor dragi!

Nisipul fin a oftat
Zambeste-n el o urma de pacat
E semn c-aici, in zadar,
Isi cheama luna lupii la altar

Fără Petale – Doru Stănculescu

sursa foto: facebook Doru Stanculescu

Lansare de carte la Reșița: „Iubirea de dincolo de mări”, noul roman semnat de Maria Radu Nowak
Cultură marți, 7 octombrie 2025, 18:55

Lansare de carte la Reșița: „Iubirea de dincolo de mări”, noul roman semnat de Maria Radu Nowak

Iubitorii de literatură sunt invitați joi, 23 octombrie 2025, ora 15.00, la Direcția pentru Cultură a Județului Caraș-Severin din Reşiţa...

Lansare de carte la Reșița: „Iubirea de dincolo de mări”, noul roman semnat de Maria Radu Nowak
Revista „Erou Jandarm Nicolae Marcu” – o publicație aniversară dedicată istoriei jandarmeriei cărășene, lansată în premieră la Reşiţa
Cultură luni, 6 octombrie 2025, 17:03

Revista „Erou Jandarm Nicolae Marcu” – o publicație aniversară dedicată istoriei jandarmeriei cărășene, lansată în premieră la Reşiţa

Inspectoratul de Jandarmi Județean Caraș-Severin marchează 35 de ani de activitate printr-un moment special: lansarea primului număr al revistei...

Revista „Erou Jandarm Nicolae Marcu” – o publicație aniversară dedicată istoriei jandarmeriei cărășene, lansată în premieră la Reşiţa
Cursuri gratuite de limba engleză pentru copii la Biblioteca Municipală!
Cultură vineri, 3 octombrie 2025, 12:30

Cursuri gratuite de limba engleză pentru copii la Biblioteca Municipală!

Cursuri gratuite de limba engleză pentru copii la Biblioteca Municipală! Biblioteca Municipală Reșița, prin Centrul Cultural „Școala...

Cursuri gratuite de limba engleză pentru copii la Biblioteca Municipală!
Kirchweih-ul la Văliug – o tradiție a comunității germane, păstrată cu mândrie în Banatul Montan
Cultură joi, 2 octombrie 2025, 13:44

Kirchweih-ul la Văliug – o tradiție a comunității germane, păstrată cu mândrie în Banatul Montan

Comunitatea germană din Văliug (Franzdorf), județul Caraș-Severin, a celebrat duminică, 5 octombrie 2025, tradiționalul Kirchweih,...

Kirchweih-ul la Văliug – o tradiție a comunității germane, păstrată cu mândrie în Banatul Montan
Cultură joi, 2 octombrie 2025, 11:59

Reșița va avea o nouă pictură murală de mari dimensiuni

În următoarele două săptămâni, municipiul Reșița va avea o nouă pictură murală de mari dimensiuni. Aceasta este realizată de artistul...

Reșița va avea o nouă pictură murală de mari dimensiuni
Cultură marți, 30 septembrie 2025, 17:36

Reşiţa: Premieră artistică la Casa Pittner – „Împing orașul prin memoria mea”

Muzeul Banatului Montan invită publicul la un eveniment cultural de excepție: vernisajul expoziției „Împing orașul prin memoria mea”,...

Reşiţa: Premieră artistică la Casa Pittner – „Împing orașul prin memoria mea”
Cultură joi, 25 septembrie 2025, 14:30

Proiectul Sorescu, semnat de regizorul Mateea Marin, La MaMa Umbria International

Menirea teatrului este, din Grecia Antică, acela de a aduna oamenii, de a transmite pacea, de a promova prietenia și iubirea.Iată că și la peste...

Proiectul Sorescu, semnat de regizorul Mateea Marin, La MaMa Umbria International
Cultură luni, 22 septembrie 2025, 21:40

Șezătoarea – tradiții săteşti reînviate la Biblioteca Județeană din Reșița și la Muzeul din Zorlenț

Tradițiile românești prind din nou viață prin șezătorile organizate lunar la Biblioteca Județeană din Reșița. Aceste întâlniri aduc...

Șezătoarea – tradiții săteşti reînviate la Biblioteca Județeană din Reșița și la Muzeul din Zorlenț