Ascultă Radio România Reșița Live

Draga Olteanu-Matei – artista cu un har inegalabil

Draga Olteanu – Matei s-a născut în 24 octombrie 1933, la București.

Draga Olteanu-Matei – artista cu un har inegalabil

Articol editat de Valentina Adam, 24 octombrie 2021, 14:21

Despre numele său artista a declarat peste ani: „Tatăl meu a vrut să-mi pună numele ăsta. Eu m-am născut la Spitalul Militar, am avut 5,800 kilograme, mi s-a pus o funduliţă roşie de mână şi m-au purtat prin tot spitalul să mă arate şi tatăl meu a zis să poarte numele Drag să fiu dragă tuturor. Adevărul e că eu întâlnesc foarte multă iubire şi ofer la rândul meu toată inima mea, tot sufletul meu. Însă mă bucur mult de dragostea pe care mi-a arătat-o publicul, e cel mai mare cadou.”

Primul spectacol, care se numea „Prinţesa din pădurea adormită”, l-a pus în scenă la vârsta de 13 ani, în perioada în care era elevă la Liceul „Iulia Hasdeu” din Lugoj. A făcut parte apoi din echipele de amatori, fie ale şcolii, fie ale Casei Armatei, şi de obicei ea le conducea.

În jurul vârstei de 17 ani s-a mutat la Braşov, unde a intrat într-o echipă de amatori, la Casa Centrală a Armatei.

În anul 1956 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”.

În septembrie acelaşi an a debutat în teatru în piesa „Ziariștii” de Alexandru Mirodan. De-a lungul carierei sale a jucat în piese de teatru de succes: „Coana Chiriţa” după Alecsandri, pentru care a scris și un scenariu de film în două serii (Coana Chirița – 1986 și Chirița la Iași – 1987), „Gaițele” de Kiriţescu (1977), „Căruța cu paie” de Mircea Ștefanescu, „Hagi Tudose” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Domnișoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu, „Pisica în noaptea de Anul Nou” de D.R. Popescu, „Autorul e în sală” de Ion Băieşu etc.

Pe scena Teatrului Național a mai jucat în piese precum „Azilul de noapte” de Maxim Gorki, sau în „Crimă pentru pământ”, o dramatizare după romanul cu același nume al lui Dinu Săraru.

A avut o carieră plină de succes și în Televiziune unde a avut apariții memorabile în programele de varietăți și de Revelion. A făcut un cuplu inegalabil cu regretatul Amza Pellea jucând-o pe Veta, soția lui Nea Marin, în numeroase show-uri TV și în filmul artistic „Nea Mărin miliardar” (1979), regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu scris de Vintilă Corbul, Eugen Burada și Amza Pellea.

Draga Olteanu Matei îşi aminteste de colaborarea cu nemuritorul Amza Pellea, astfel: “Amza a făcut un personaj naţional. Eu am jucat-o pe Veta în Nea Mărin. Mi-am dorit foarte mult şi mi-a fost teamă să nu-mi ia rolul o altă colega. Chiar am vorbit cu Amza şi îi spuneam că aş fi fost foarte suparată dacă nu mă alegea pe mine”.

De asemena, mai recent, a fost protagonista serialelor TV Cuscrele (2005-2006) şi Narcisa Sălbatică (2010-2011).

Alte filme, pentru marele ecran, în care a jucat sunt Haiducii (1966), Răzbunarea haiducilor (1968), Frații Jderi (1974), Toamna bobocilor (1975), Eu, tu, și… Ovidiu (1978), Acțiunea „Autobuzul” (1978), Buletin de București (1983), Rămășagul (1985), Căsătorie cu repetiție (1985), Ministerul comediei (1999) sau Faimosul Paparazzo (1999).

A avut numeroase roluri în Teatrul Naţional Radiofonic, cum sunt cele din „Hagi Tudose”, „Întâlnire cu Vasile Alecsandri”, „Milionarul”, „Momente şi schiţe”, „Muşcata din fereastră” sau „Visul unei nopţi de iarnă”.

În 13 octombrie 1970 se căsătoreşte cu Ion Matei, doctor în Piatra Neamţ.

După pensionarea actriţei, în 1992, a înfiinţat, la Piatra Neamţ, propria companie pentru actori neprofesionişti „Teatrul Vostru”, unde actriţa instruieşte tinerii în arta teatrului, iar în 2007 cei doi soţi s-au mutat la Piatra Neamţ.

Din păcate, pe 15 aprilie 2014, Ion Matei a trecut la cele veşnice, artista suferind o imensă durere, după o căsnicie fericită de 44 de ani.

Pe 24 octombrie 2020, Draga Olteanu-Matei împlinise 87 de ani. Insa pe 18 noiembrie, Draga Olteanu-Matei a plecat să reîntregească faimoasa distribuție a unei generații apreciate a fi ”de Aur” a teatrului românesc, din care făceau parte și viitori colegi și parteneri de scenă, la Naționalul bucureștean, între care Mircea Albulescu, George Constantin, Amza Pellea, Silvia Popovici sau Constantin Rauțchi…

A lasat in urma o carieră excepțională, încununată cu numeroase distincții atât pentru rolurile create pe scenă,  cât și pentru cele din cinematografie, printre care: Premiul ACIN 1975 (”Ilustrate cu flori de câmp”, ”Filip cel Bun”), Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2004), Premiul TVR şi PTWB (Prime Time World Broadcast) pentru Cea mai iubită actriţă (2003), Premiul Gopo pentru întreaga carieră (2010), Premiul pentru întreaga activitate oferit în cadrul Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj (2011).

 În 2002, i-a fost acordată distincţia Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler de către Preşedinţie, pentru dăruirea cu care a servit scena şi cultura românească.

 În 2014, i-a fost înmânat de către principesa Margareta – Ordinul ”Coroana României” în grad de Ofiţer.

Etichete:
Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene
Cultură luni, 2 februarie 2026, 18:50

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene

Banatul Montan își celebrează valorile printr-un nou eveniment dedicat personalităților care au marcat istoria comunității locale. Ioan...

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene
Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic
Cultură duminică, 1 februarie 2026, 20:25

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic

În Anina, începutul de Făurar marchează și deschiderea sezonului Făşangului, un obicei tradițional vechi de peste o jumătate de secol, care...

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic
Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 20:40

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița

Tradițiile comunității germane din Banat sunt celebrate și în anul 2026 prin evenimentele dedicate Fasching-ului, cunoscut și ca Fă(r)șang, o...

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița
Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 17:00

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale

Concursul de creații literare „Alexander Tietz”, ajuns la cea de-a 14-a ediție în anul școlar 2025–2026, confirmă statutul său de reper...

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 13:42

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa

Educație, cultură și spiritualitate în Banatul montan Vineri, 30 ianuarie 2026, la Biserica Ortodoxă cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae”...

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa
Cultură joi, 29 ianuarie 2026, 10:56

Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane

Reșița marchează un moment simbolic al istoriei sale prin proiectul cultural-artistic „Reșița: 255 / 100. Cei trei A”, o inițiativă care...

Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane
Cultură sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 06:00

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, rămâne una dintre figurile emblematice ale...

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)
Cultură vineri, 23 ianuarie 2026, 18:03

Simpozion dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat la IPJ Caraș-Severin

Ziua Unirii Principatelor Române – 24 ianuarie 1859 a fost marcată, vineri, 23 ianuarie 2026, printr-un simpozion aniversar desfășurat la...

Simpozion dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat la IPJ Caraș-Severin