Ascultă Radio România Reșița Live

Draga Olteanu-Matei – artista cu un har inegalabil

Draga Olteanu – Matei s-a născut în 24 octombrie 1933, la București.

Draga Olteanu-Matei – artista cu un har inegalabil

Articol editat de Valentina Adam, 24 octombrie 2021, 14:21

Despre numele său artista a declarat peste ani: „Tatăl meu a vrut să-mi pună numele ăsta. Eu m-am născut la Spitalul Militar, am avut 5,800 kilograme, mi s-a pus o funduliţă roşie de mână şi m-au purtat prin tot spitalul să mă arate şi tatăl meu a zis să poarte numele Drag să fiu dragă tuturor. Adevărul e că eu întâlnesc foarte multă iubire şi ofer la rândul meu toată inima mea, tot sufletul meu. Însă mă bucur mult de dragostea pe care mi-a arătat-o publicul, e cel mai mare cadou.”

Primul spectacol, care se numea „Prinţesa din pădurea adormită”, l-a pus în scenă la vârsta de 13 ani, în perioada în care era elevă la Liceul „Iulia Hasdeu” din Lugoj. A făcut parte apoi din echipele de amatori, fie ale şcolii, fie ale Casei Armatei, şi de obicei ea le conducea.

În jurul vârstei de 17 ani s-a mutat la Braşov, unde a intrat într-o echipă de amatori, la Casa Centrală a Armatei.

În anul 1956 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”.

În septembrie acelaşi an a debutat în teatru în piesa „Ziariștii” de Alexandru Mirodan. De-a lungul carierei sale a jucat în piese de teatru de succes: „Coana Chiriţa” după Alecsandri, pentru care a scris și un scenariu de film în două serii (Coana Chirița – 1986 și Chirița la Iași – 1987), „Gaițele” de Kiriţescu (1977), „Căruța cu paie” de Mircea Ștefanescu, „Hagi Tudose” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Domnișoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu, „Pisica în noaptea de Anul Nou” de D.R. Popescu, „Autorul e în sală” de Ion Băieşu etc.

Pe scena Teatrului Național a mai jucat în piese precum „Azilul de noapte” de Maxim Gorki, sau în „Crimă pentru pământ”, o dramatizare după romanul cu același nume al lui Dinu Săraru.

A avut o carieră plină de succes și în Televiziune unde a avut apariții memorabile în programele de varietăți și de Revelion. A făcut un cuplu inegalabil cu regretatul Amza Pellea jucând-o pe Veta, soția lui Nea Marin, în numeroase show-uri TV și în filmul artistic „Nea Mărin miliardar” (1979), regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu scris de Vintilă Corbul, Eugen Burada și Amza Pellea.

Draga Olteanu Matei îşi aminteste de colaborarea cu nemuritorul Amza Pellea, astfel: “Amza a făcut un personaj naţional. Eu am jucat-o pe Veta în Nea Mărin. Mi-am dorit foarte mult şi mi-a fost teamă să nu-mi ia rolul o altă colega. Chiar am vorbit cu Amza şi îi spuneam că aş fi fost foarte suparată dacă nu mă alegea pe mine”.

De asemena, mai recent, a fost protagonista serialelor TV Cuscrele (2005-2006) şi Narcisa Sălbatică (2010-2011).

Alte filme, pentru marele ecran, în care a jucat sunt Haiducii (1966), Răzbunarea haiducilor (1968), Frații Jderi (1974), Toamna bobocilor (1975), Eu, tu, și… Ovidiu (1978), Acțiunea „Autobuzul” (1978), Buletin de București (1983), Rămășagul (1985), Căsătorie cu repetiție (1985), Ministerul comediei (1999) sau Faimosul Paparazzo (1999).

A avut numeroase roluri în Teatrul Naţional Radiofonic, cum sunt cele din „Hagi Tudose”, „Întâlnire cu Vasile Alecsandri”, „Milionarul”, „Momente şi schiţe”, „Muşcata din fereastră” sau „Visul unei nopţi de iarnă”.

În 13 octombrie 1970 se căsătoreşte cu Ion Matei, doctor în Piatra Neamţ.

După pensionarea actriţei, în 1992, a înfiinţat, la Piatra Neamţ, propria companie pentru actori neprofesionişti „Teatrul Vostru”, unde actriţa instruieşte tinerii în arta teatrului, iar în 2007 cei doi soţi s-au mutat la Piatra Neamţ.

Din păcate, pe 15 aprilie 2014, Ion Matei a trecut la cele veşnice, artista suferind o imensă durere, după o căsnicie fericită de 44 de ani.

Pe 24 octombrie 2020, Draga Olteanu-Matei împlinise 87 de ani. Insa pe 18 noiembrie, Draga Olteanu-Matei a plecat să reîntregească faimoasa distribuție a unei generații apreciate a fi ”de Aur” a teatrului românesc, din care făceau parte și viitori colegi și parteneri de scenă, la Naționalul bucureștean, între care Mircea Albulescu, George Constantin, Amza Pellea, Silvia Popovici sau Constantin Rauțchi…

A lasat in urma o carieră excepțională, încununată cu numeroase distincții atât pentru rolurile create pe scenă,  cât și pentru cele din cinematografie, printre care: Premiul ACIN 1975 (”Ilustrate cu flori de câmp”, ”Filip cel Bun”), Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2004), Premiul TVR şi PTWB (Prime Time World Broadcast) pentru Cea mai iubită actriţă (2003), Premiul Gopo pentru întreaga carieră (2010), Premiul pentru întreaga activitate oferit în cadrul Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj (2011).

 În 2002, i-a fost acordată distincţia Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler de către Preşedinţie, pentru dăruirea cu care a servit scena şi cultura românească.

 În 2014, i-a fost înmânat de către principesa Margareta – Ordinul ”Coroana României” în grad de Ofiţer.

Etichete:
Reșița, din nou pe harta literaturii române: dublă lansare de carte cu Bogdan-Alexandru Stănescu și Vasile Ernu la Centrul cultural Şcoala Pittner
Cultură joi, 19 februarie 2026, 20:00

Reșița, din nou pe harta literaturii române: dublă lansare de carte cu Bogdan-Alexandru Stănescu și Vasile Ernu la Centrul cultural Şcoala Pittner

Reșița a devenit, în după-amiaza zilei de joi, 19 februarie 2026, un reper important pe harta evenimentelor literare din România, prin...

Reșița, din nou pe harta literaturii române: dublă lansare de carte cu Bogdan-Alexandru Stănescu și Vasile Ernu la Centrul cultural Şcoala Pittner
Agenda culturală germană a lunii februarie 2026 la Reșița – Expoziții, dialoguri culturale, educație și comemorări identitare
Cultură joi, 19 februarie 2026, 12:49

Agenda culturală germană a lunii februarie 2026 la Reșița – Expoziții, dialoguri culturale, educație și comemorări identitare

Luna februarie 2026 transformă Reșița într-un veritabil centru al dialogului cultural, educațional și artistic. Instituții de prestigiu,...

Agenda culturală germană a lunii februarie 2026 la Reșița – Expoziții, dialoguri culturale, educație și comemorări identitare
Istorie, educație și dialog intercultural, la Reșița: rolul clerului reformat în dezvoltarea învățământului maghiar din Caraș-Severin
Cultură miercuri, 18 februarie 2026, 21:00

Istorie, educație și dialog intercultural, la Reșița: rolul clerului reformat în dezvoltarea învățământului maghiar din Caraș-Severin

Istoria, educația, tradiția culinară și dialogul intercultural au stat în centrul unui eveniment cultural-educațional cu relevanță locală...

Istorie, educație și dialog intercultural, la Reșița: rolul clerului reformat în dezvoltarea învățământului maghiar din Caraș-Severin
România, invitatǎ de onoare la Târgul de carte de la Frankfurt 2028
Cultură miercuri, 18 februarie 2026, 20:47

România, invitatǎ de onoare la Târgul de carte de la Frankfurt 2028

Ministerul Culturii anunţă că România este ţară invitată de onoare la Târgul de carte de la Frankfurt 2028. Este cel mai amplu demers...

România, invitatǎ de onoare la Târgul de carte de la Frankfurt 2028
Cultură miercuri, 18 februarie 2026, 17:55

Amintindu-ni-l pe Brâncuși – întâlnire cu sculptura la Caransebeș

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin, invită publicul...

Amintindu-ni-l pe Brâncuși – întâlnire cu sculptura la Caransebeș
Cultură marți, 17 februarie 2026, 15:51

Fășancul copiilor 2026 deschide sărbătoarea la Moldova Nouă

Tradiția este respectată până la capăt la Moldova Nouă, unde, înainte de „Fășancul al mare”, comunitatea dă startul sărbătorii...

Fășancul copiilor 2026 deschide sărbătoarea la Moldova Nouă
Cultură luni, 16 februarie 2026, 18:30

Ziua Națională a Lecturii 2026 la Reșița: Omagiu pentru Rolf Bossert și Octavian Doclin. Dialoguri culturale și o revistă – „Reflex”

Ziua Națională a Lecturii, marcată anual la 15 februarie, a fost celebrată la Reșița şi luni, 16 februarie 2026, printr-o serie de...

Ziua Națională a Lecturii 2026 la Reșița: Omagiu pentru Rolf Bossert și Octavian Doclin. Dialoguri culturale și o revistă – „Reflex”
Cultură luni, 16 februarie 2026, 10:45

Rolf Bossert, la 40 de ani de la trecerea în eternitate – memoria unui mare poet german născut la Reșița

La 17 februarie 2026 se împlinesc 40 de ani de la trecerea în eternitate a lui Rolf Bossert, una dintre cele mai importante personalități...

Rolf Bossert, la 40 de ani de la trecerea în eternitate – memoria unui mare poet german născut la Reșița