Data de 3 martie, este marcată, în întreaga lume, Ziua Mondială a Scriitorilor, moment de celebrare a rolului important pe care îl deţine literatura ca element de dezvoltare a societăţii umane, în orice colţ al globului, prin intermediul libertăţii cuvântului.
Ziua Internaţională a Scriitorului a fost adoptată în ianuarie 1986, la cel de-al 48-lea Congres internaţional PEN Club, organizaţia internaţională a scriitorilor.
PEN Club (Poets – poeţi, Essayists — eseişti, Novelists — romancieri) a fost înfiinţat în anul 1921, la Londra, la iniţiativa britanicei Catherine Amy Dawson-Scott, poetă, dramaturg şi activist pentru pace, iar primul preşedinte a fost celebrul romancier John Galsworthy. Printre primii săi membri s-au numărat Joseph Conrad, Elizabeth Craig, George Bernard Shaw şi H.G. Wells. PEN Club este considerată cea mai veche organizaţie ne-guvernamentală din lume şi a fost creată cu scopul protejării scriitorilor şi a dreptului la liberă expresie.
PEN România, filială a PEN International – cea mai veche şi cea mai mare asociaţie din lume a scriitorilor, cu 145 de filiale în peste 100 de ţări -, sărbătoreşte 100 de ani.
În anul 1923 s-a înfiinţat PEN Clubul Român, într-o sincronizare aproape spontană cu fenomenul internațional, avându-l printre iniţiatori pe Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Panait Istrati, Mircea Eliade, Geo Dumitrescu, Eugen Jebeleanu, Ana Blandiana, Gabriela Adameşteanu, Mircea Dinescu sau Nicolae Manolescu sunt nume aflate pe lista membrilor PEN România, de-a lungul istoriei clubului.
PEN Clubul Român a participat la congresele interbelice ale PEN de la Berlin, Viena, Dubrovnik și altele, însă, după 1945, după instalarea influenței sovietice în România, acest club ca și multe altele instituții și organizații independente, a dispărut, fiind interzis. Dealtfel Radu Cioculescu, secretarul PEN Clubului a fost arestat şi a şi murit în închisoare. Era momentul începutului unui război teribil între comunişti şi intelectuali, război căruia i-au supravieţuit puţini dintre cei cu conştiinţă.
După anul 1964, PEN Clubul Român a existat din nou, în chip formal, fără a avea şi posibilitatea să funcţioneze. În anii ’70, preşedintele PEN Clubului Român a fost poetul Geo Dumitrescu. Organizaţia funcţiona ca un fel de secție de relații internaționale a Uniunii Scriitorilor Români de-atunci, cu servituțile de rigoare legate de tutela comunistă. Un poet important al regimului, Eugen Jebeleanu, a fost la un moment dat președinte al PEN Clubului Român, din care făceau parte și alți scriitori agreați de regim precum Horia Lovinescu, Radu Boureanu, George Ivașcu, Corneliu Leu sau Alexandru Balaci. În perioada 12-18 ianuarie 1986 s-a luat decizia de a sărbători, la 3 martie, Ziua Internaţională a Scriitorului, în cadrul celui de-al 48-lea Congres internaţional PEN Club.
În mai 1990, Ana Blandiana a fost invitată, la Viena, la Congresul mondial anual al PEN International, unde s-au reînfiinţat PEN Cluburile naţionale pentru ţările foste comuniste. La 11 septembrie 1990, Centrul PEN Român renăştea, într-o şedinţă la care au participat cei mai reprezentativi scriitori români, iar poeta Ana Blandiana avea să devină preşedinta PEN Clubului Român, afiliat Organizaţiei Internaţionale a Scriitorilor, exercitându-şi mandatul până în anul 2004.
În anul 2010 Pen Club a devenit PEN Internaţional, iar actualmente pe glob există circa 145 de centre PEN, majoritatea extraeuropene.
În anul 2013, a fost înfiinţat Premiul PEN România, care se acordă anual unei cărţi ce promovează valorile morale, memoriale şi politice susţinute de organizaţie. În 2013, premiul a fost obţinut de Fundaţia Academia Civică, prin Ana Blandiana şi Romulus Rusan, iar în 2014, el a fost primit de Gabriel Liiceanu.
Oleg Serebrian este laureatul Premiului PEN România 2022 pentru romanul Pe contrasens (Cartier, 2021). Este pentru prima dată când Premiul PEN România ajunge la un autor din Republica Moldova. Ceremonia de decernare va avea loc în cadrul Adunării Generale din 11 decembrie, la Târgul de carte Gaudeamus.
Centrele PEN militează pentru supravieţuirea literaturii, ameninţată tot mai mult de televiziune şi de subcultură, dar şi pentru drepturile şi libertăţile profesionale ale scriitorilor şi pentru libertatea cuvântului.
Orice Centru PEN naţional are propriile priorităţi şi îşi concentrează activităţile pe libertatea de expresie, de exemplu, sau pe programe educaţionale, de alfabetizare, pe promovarea literaturii naţionale sau a scrisului în limba diferitelor culturi minoritare. De asemenea, sunt editate publicaţii, se organizează evenimente sau se acordă premii literare.
Sibianul Radu Vancu este președinte al PEN România, după ce al doilea mandat al fostului președinte, Magda Cârneci, s-a încheiat.
„PEN este o organizație națională, oriunde s-ar afla trebuie să reacționeze la fel în ceea ce privește oprirea abuzurilor”, spune Radu Vancu, președintele clubului.
Radu Vancu a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Este conferențiar la aceeași facultate și redactor șef al revistei Transilvania. Lucrează la Poesis Internațional și coordonează secțiunea de literatură a revistei Timpul. A tradus în română poezia lui Ezra Pound, William Butler Yeats şi John Berryman. A publicat mai multe antologii literare pe diverse teme, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin ori Marius Chivu. A publicat mai multe volume de poezie, printre care Epistole pentru Camelia, Poezie şi individuaţie sau România vertebrată. Dintre cărţile lui, Frânghia înflorită a fost tradusă în, iar 4 A.M. Cantosuri domestice în. La Humanitas a publicat volumele Elegie pentru uman și Zodia Cancerului. Jurnal 2012-2015. Selecţii din poemele lui au fost traduse în englez ă, germană, franceză, suedeză, spaniolă, italiană, flamandă, bulgară, sârbă, maghiară, turcă, greacă, rusă.
La mulți ani, tuturor scriitorilor!
