Colier de bronz de la Ticvaniul Mare – obiectul lunii mai la Muzeul Banatului Montan Reșița

De multe ori hazardul a stat la baza unor descoperiri arheologice însemnate care au dus la îmbogățirea patrimoniului muzeal cu piese, nu de puține ori, de o deosebită valoare istorică și culturală. Descoperirile arheologice întâmplătoare corespund foarte bine acestei descrieri.

Articol editat de Valentina Adam, 13 mai 2024, 07:54 / actualizat: 14 mai 2024, 7:09

”Rodul unei astfel de descoperiri este și un depozit de bronzuri de la Ticvaniul Mare, scos la lumină întâmplător, în apropierea localității. Ajuns în posesia Muzeului Banatului Montan din Reșița, în 1979, depozitul cuprinde 10 piese bine păstrate: patru brățări masive de bronz decorate cu linii incizate, un celt, patru brățări de braț confecționate din bară de bronz în spirală (dintre care două incomplete) și un colier pentru gât pe care îl propunem ca Exponat al lunii mai,” conform Muzeului Banatului Montan Reșița.

Confecționat din bronz, obținut prin amestecul cuprului cu staniul, colierul ilustrează măiestria meșterului prin frumusețea execuției. În urma analizei metalografice s-a stabilit că metoda de obținere a colierului a fost prin turnare în bare rotunde și prelucrat prin ciocănire, având capetele bătute și îndoite la exterior. Colierul nu prezintă urme de folosire. Este decorat cu linii incizate, dispuse în zig-zag, paralele și în formă de V, grupate câte trei sau mai multe. Piesa are lungimea pe coardă de 44 cm și diametrul maxim al barei de 2 cm.

Colierul are analogii cu piesele descoperite în depozitele de bronzuri de la Bocșa, Ghergheș, Aiud. Astfel, a fost încadrat cronologic, la fel și restul pieselor din descoperire, ca aparținând perioadei de început a Hallstatt-ului, Ha A₁, integrat orizontului Cincu-Suseni.

Referitor la proveniența pieselor ce compun depozitul, se pot lua în considerare mai multe ipoteze potrivit cărora obiectele sunt rezultatul schimburilor între comunitățile din zonă dar nu este exclusă și prelucrarea locală a metalului deoarece în apropiere s-au descoperit depozite de bronzuri la Bocșa, Giurgiova, Ocna de Fier, iar în munții Dognecei sunt zăcăminte cuprifere care puteau fi prelucrate.

Cauzele care au determinat ascunderea depozitului ar putea fi conflicte între comunitățile din arealul respectiv, dar de o importanță deosebită este cercetarea atentă a condițiilor în care au fost depuse obiectele. A fost adus în discuție caracterul cultic, votiv al depunerilor motivat de fragmentarea intenționată a obiectelor descoperite realizată anterior depunerii fiind considerată distrugere cu scop ritual sau pentru obținerea unor bucăți de metal cu valoare pre-monetară. Așadar, motivul depunerilor de bronzuri a determinat formularea unor ipoteze diferite, dar obiectele descoperite oferă informații importante despre tehnicile de prelucrare a metalelor cunoscute de producători acestora, despre economia zonei dar, totodată, arată și asemănările și diversitatea culturală a comunităților dintr-un areal geografic și dintr-o anumită perioadă istorică.

Muzeograf  Alina Gheorghe

Bibliografie:

CIUGUDEAN, H., Bălan, G., Artizanii Epocii Bronzului. Descoperiri recente de depozite de bronzuri în Transilvania, Alba-Iulia, 2015, p. 7-12.
FLONTAȘ, A., Jewelry depositions from the end of the 2nd millennium BC from the Romanian Carpathian Basin, în Archaeologica Hereditas 13, 2018, p. 113-133.
OFRIM, L., Semnificația depozitelor de bronzuri descoperite în bazinul Maramureș, în Buletinul cercurilor științifice studențești arheologie-istorie-muzeologie, 10, 2004, p. 53-64.
SĂCĂRIN, C., Depozitul de bronzuri de la Ticvaniul Mare, în Bantica, 16, 1981, p. 97-106.
VIERU, E., Posibilităţi de interpretare a depozitelor de bronzuri din bazinul Bârladului, atribuite sfârşitului Epocii Bronzului, în Danubis, XXXI, Supliment, Galați, p. 203-218.