Ascultă Radio România Reșița Live

A murit filozoful și eseisul Mihai Șora!

Filosoful și eseistul Mihai Șora a murit, sâmbătă, potrivit unui anunț publicat pe pagina de Facebook a acestuia. „𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐒̦𝐨𝐫𝐚 𝟕 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟏𝟔 – 𝟐𝟓 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟑

A murit filozoful și eseisul Mihai Șora!

Articol editat de Valentina Adam, 25 februarie 2023, 20:31 / actualizat: 27 februarie 2023, 7:44

Iubitule,

ai fost fericire pură: nu doar un om frumos, ci Frumusețea însăși, credința, nădejdea și dragostea, cum spune cuvântul apostolic. Și niciodată nu-ți voi fi îndeajuns de recunoscătoare pentru tot ce mi-ai dăruit timp de aproape două decenii. Tu m-ai scos de pe șinele destinului meu și m-ai legat ireversibil și armonios de al tău, cu o grație de care numai tu erai capabil și pe care nu mulți pământeni o pot cuprinde cu mintea sau cu inima.

Încă nu știu cum va arăta ziua de mâine, nici toate cele care vor urma. E dincolo de puterea mea de acceptare. Unii oameni ar trebui să trăiască veșnic – nu numai în Rai, unde, negreșit, tu vei sta, ci și pe punctul acesta albastru, boțul de apă și humă care plutește în spațiu și pe care opt miliarde de alte făpturi omenești – dar niciuna ca tine – conviețuiesc, se ceartă sau se iubesc, se războiesc ori își sunt – unele, altora – sprijin.

E frig fără tine, iubitule.

Aziul

Născut pe 7 noiembrie 1916 la Ianova, Remetea Mare, Timiș, în perioada Imperiului Austro-Ungar, Mihai Șora a fost un filosof și eseist, membru fondator al Grupului de Dialog Social, al Alianței Civice și al Societății Române de Fenomenologie.

După studii de filozofie la Universitatea din Bucuresti (1934-1938), unde l-a avut profesor, printre altii, pe Nae Ionescu, a plecat la Paris, unde a obținut titlul de doctor în filozofie, devenind pentru o vreme cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique. Revenit în țară, se dedică unei vaste activităti editoriale, regândind din temelii colecția „Biblioteca pentru toți”, în care vor apărea în deceniile șapte, opt și nouă cele mai importante cărți ale culturii universale.

Din anii ’70 a început să publice dialoguri filozofice în revistele literare, care mai tarziu vor alcătui cărți de referință în filozofia românească.

A fost primul ministru al Învăţământului după căderea regimului comunist, făcând parte din guvernul condus de Petre Roman. A demisionat din funcţie în semn de protest faţă de mineriadele din 13-15 iunie 1990, refuzând apoi să mai ocupe funcţii în cadrul administraţiei de stat, conform Radio România Cultural

A debutat editorial în Franţa cu eseul „Du dialogue intérieur. Fragment d’une Anthropologie metaphysique” (Editura Gallimard, 1947). Trei decenii mai târziu, publică în ţară volumul „Sarea pământului. Cantată pe două voci despre rostul poetic” (1979, Premiul Uniunii Scriitorilor), după care i-au apărut volumele „A fi, a face, a avea” (1985) şi „Eu & tu & el & ea… sau Dialogul generalizat” (1990). A semnat şi volume de publicistică: „Firul ierbii” (1998, Premiul Uniunii Scriitorilor), „Filosoficale” şi „Câteva crochiuri şi evocări” (2001), „Mai avem un viitor? România la început de mileniu, interviuri” (2001), „Locuri comune” (2004), „Clipa şi timpul” (2005), „Despre toate şi ceva în plus. De vorbă cu Leonid Dragomir” (2005).

A colaborat cu articole şi studii în reviste ca: „Familia”, „România literară”, „Viaţa românească”, „Ramuri”, „Cronica”, „‘Vatra”, „22”. A tradus din J.J. Rousseau („Visările unui hoinar singuratic”, 1968), J.P. Sartre („Cu uşile închise”, 1981).

În totul, avem de a face cu o figură singulară în filosofia românească. Încadrabil, ca vârstă, în generaţia lui Eliade, Cioran, Noica, Vulcănescu, Ţuţea, Şora a luat un traseu filosofic divergent faţă de aceştia. În timp ce discipolii lui Nae Ionescu se lăsau fascinaţi de un (neo)iraţionalism cu mesaj mesianic, el s-a format la şcoala franceză, fiind probabil singurul şi în orice caz cel mai autentic existenţialist român. Pe linia lui Descartes, Husserl, Heidegger, Sartre, el dezvoltă o viziune existenţialistă, folosind o metodă fenomenologică (…)”, se arată în ”Dicţionarul scriitorilor români” (Ed. Albatros, Bucureşti, 2002).

În 2011, a fost distins cu Decoraţia Regală ”Nihil Sine Deo”. I-a fost conferit în 2016 Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler „cu prilejul aniversării unui secol de viaţă, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră dedicată valorilor umane fundamentale, cercetării şi educaţiei, prin care a îmbogăţit cultura românească şi universală, pentru rolul avut în consolidarea democraţiei în România postdecembristă, impunându-se ca un reper al tinerelor generaţii”.

La 31 mai 2018 a primit, la Oradea, Premiul „Iosif Vulcan” al revistei „Familia”, „pentru dimensiunea modelatoare şi luminoasă a vieţii şi operei domniei sale, pentru consecvenţa admirabilă a spiritului în slujirea adevărului, binelui şi frumosului”.

La 5 octombrie 2018 Mihai Şora a primit Premiul Cetăţeanului European 2018, un premiu acordat, anual, de Parlamentul European, începând cu 2008, pentru activităţi şi iniţiative realizate de cetăţeni, grupuri, asociaţii sau organizaţii care, prin acţiunile lor de zi cu zi, promovează valorile consacrate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care au demonstrat un angajament remarcabil pentru promovarea unei mai bune înţelegeri reciproce şi a unei integrări mai puternice în rândul cetăţenilor statelor membre sau care au facilitat cooperarea transfrontalieră sau transnaţională pe termen lung în vederea consolidării spiritului european.

Tot în 2018, a primit titlul de cetăţean de onoare al Capitalei, în semn de recunoaştere a contribuţiei sale la promovarea valorilor culturale româneşti.

În martie 2019 Mihai Şora a primit Premiul „Ion Monoran” din partea Societăţii Timişoara, la decernarea premiilor organizaţiei pe anul 2018. Societatea Timişoara premiază în fiecare an proiecte civice, instituţii şi personalităţi pentru abordarea temerară şi responsabilă a unor teme majore din societatea românească, precum şi pentru promovarea valorilor europene în arhitectura instituţională a României, potrivit unui comunicat al Societăţii Timişoara.

Opera sa filosofică, începând cu Despre dialogul interior, debutul francez de  la Gallimard, din 1947, și continuînd cu volumele românești, Sarea pămîntului , A fi, a face, a avea , Eu & tu & el & ea… sau dialogul generalizat ,  Clipa și Timpul reprezintă un reper important al culturii noastre. Dar, dincolo de operă, a fost omul, care a mărșăluit neînfricat, bucurându-se de fiecare clipă care i-a fost hărăzită și păstrându-și, mereu, un zâmbet elegant în colțul buzelor.

Etichete:
Victor Nafiru lansează volumul „Mahalaua”, proză scurtă inspirată din realitatea cartierelor mărginaşe
Cultură marți, 24 iunie 2025, 19:02

Victor Nafiru lansează volumul „Mahalaua”, proză scurtă inspirată din realitatea cartierelor mărginaşe

Jurnalistul și scriitorul Victor Nafiru lansează joi, 26 iunie, la ora 17.30, cea mai recentă carte intitulată „Mahalaua”, un volum de proză...

Victor Nafiru lansează volumul „Mahalaua”, proză scurtă inspirată din realitatea cartierelor mărginaşe
Ziua iei 2025, la Caransebeș – „Povești cusute la Muzeu”, un eveniment dedicat tradițiilor de Sânziene
Cultură luni, 23 iunie 2025, 21:03

Ziua iei 2025, la Caransebeș – „Povești cusute la Muzeu”, un eveniment dedicat tradițiilor de Sânziene

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, în parteneriat cu Consiliul Județean Caraș-Severin, organizează un...

Ziua iei 2025, la Caransebeș – „Povești cusute la Muzeu”, un eveniment dedicat tradițiilor de Sânziene
Cronică prescurtată a unui weekend teatral în Cetatea de Foc
Cultură luni, 23 iunie 2025, 18:41

Cronică prescurtată a unui weekend teatral în Cetatea de Foc

Teatrul are un rol nobil în a dinamiza și a mobiliza umanitatea să se înalțe din coborârea spre abis. Teatrul poate ridica scena, spațiul...

Cronică prescurtată a unui weekend teatral în Cetatea de Foc
Concert vienez sub cerul liber la Bocșa, în cariera de piatră!
Cultură vineri, 20 iunie 2025, 16:48

Concert vienez sub cerul liber la Bocșa, în cariera de piatră!

Concert vienez sub cerul liber la Bocșa, sâmbătă 21 iunie 2025, ora 19:30, în cariera de piatră! Intrare gratuită, muzică live, balet și...

Concert vienez sub cerul liber la Bocșa, în cariera de piatră!
Cultură vineri, 20 iunie 2025, 13:49

Radio Reșița și New Wave Theatre, un singur mesaj: ’’Cultura este cea mai bună politică a lumii!’’

‘’Sunt o mie de feluri de a pierde o zi, însă niciunul de a o întoarce înapoi… Din momentul în care ne naștem, timpul începe să ne ia...

Radio Reșița și New Wave Theatre, un singur mesaj: ’’Cultura este cea mai bună politică a lumii!’’
Cultură vineri, 20 iunie 2025, 07:34

„Zile și Seri de Literatură Doinaș” 2025

„Zile și Seri de Literatură Doinaș” 2025 se desfășoară sub tema „Feminitate. Feminism. Literatură.” Festivalul începe vineri, 27...

„Zile și Seri de Literatură Doinaș” 2025
Cultură joi, 19 iunie 2025, 18:46

Turneul SoNoRo Conac – la final: trei concerte în clădiri de patrimoniu, la Arad

Turneul SoNoRo Conac propune, în ultima parte a evenimentului, trei concerte și două masterclassuri, programate la Pinacoteca, Palatul Marii Uniri...

Turneul SoNoRo Conac – la final: trei concerte în clădiri de patrimoniu, la Arad
Cultură luni, 16 iunie 2025, 18:00

Expoziție internațională la Centrul UBB Reșița: Povești de viață pe simeze despre migrația şi contribuţia luxemburghezilor în industria şi agricultura României şi a Reşiţei

O expoziție itinerantă inedită, care explorează migrația și contribuția luxemburghezilor în România, cu un accent special pe Reșița,...

Expoziție internațională la Centrul UBB Reșița: Povești de viață pe simeze despre migrația şi contribuţia luxemburghezilor în industria şi agricultura României şi a Reşiţei