Ascultă Radio România Reșița Live

A murit academicianul Eugen Simion

„Mica taină interioară se integrează în marea taină a universului”, scria academicianul Eugen Simion, președintele Secției de literatură și filologie a Academiei Române care, de astăzi, a plecat să descifreze marea taină a lumii de dincolo.

A murit academicianul Eugen Simion

Articol editat de Anca Bălălău, 18 octombrie 2022, 18:48

Eugen Simion a văzut lumina zilei pe 25 mai 1933,în Chiojdeanca, Prahova şi este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român, membru titular al Academiei Române și a fost președinte al acestui for cultural român din 1998 până în aprilie 2006.
Membru marcant al Academiei Române, titular din 1992, la numai un an după ce a fost ales membru corespondent.

A studiat la Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, devenit Liceul „I.L.Caragiale”, astăzi Colegiul National „I.L.Caragiale” din Ploiești, unde a fost coleg cu Nichita Stănescu.

Între 1952 și 1957 a urmat cursurile Facultății de Litere a Universității din București. Printre profesorii săi se numărau Tudor Vianu, G. Călinescu, Alexandru Rosetti și Iorgu Iordan. A obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza Eugen Lovinescu, scepticul mântuit, condusă de profesorul Șerban Cioculescu în anul 1969. În perioada de după absolvire, a lucrat ca cercetător în colectivul „Eminescu” de pe lângă Academia Română, care era condus de D. Panaitescu-Perpessicius (1957-1964). A fost redactor, între 1962-1968, la ”Gazeta literară”. Din mai 1964, a fost asistent la Catedra de Istoria Literaturii Române a Universităţii din Bucureşti, unde a urcat treptele universitare, devenind lector (1967), conferenţiar (1971) şi profesor (din 1990).

Pentru o perioadă, între 1970-1973, a fost profesor la Universitatea Paris IV (Sorbona), unde a predat cursuri de cultură şi civilizaţie românească. Experienţa pe care a avut-o în Franţa se regăseşte în două dintre cărţile sale: ”Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian” (1977, în 2014 a apărut cea de-a VI-a ediţie; în 1983 a fost tradusă în maghiară) şi „Întoarcerea autorului” (1981, tradusă în SUA şi în Franţa, 1996). În 1992, a fost profesor invitat la Ecole Normale Superieure de Paris (Fontenay-aux-Roses).

A inițiat și coordonat proiecte fundamentale ale Academiei Române, între care se numără „Dicționarul general al literaturii române“, facsimilarea integrală a manuscriselor lui Mihai Eminescu, colecția, de tip Pléiade, „Opere fundamentale“, din care au apărut peste 200 de volume. Este fondator (1999) și președinte al Fundației Naționale pentru Știință și Artă sub egida Academiei Române. Ca preşedinte al Academiei Române, a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea ”Dicţionarului Tezaur al Limbii Române” (început de B. P. Hasdeu, în 1884), ”Dicţionarul General al Literaturii Române”, ”Dicţionarul Etimologic al Limbii Române”, ”Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic” (DOOM), ”Gramatica Limbii Române”, ”Micul Dicţionar Academic”. De asemenea, o realizare culturală de importanţă excepţională a constituit-o editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu: cele 45 de caiete ale poetului, însumând 14.000-15.000 de pagini, au fost scanate şi tipărite în 38 de volume şi transpuse pe CD-uri.

Un alt proiect cultural de anvergură al lui Eugen Simion este Colecţia Opere fundamentale, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români. Iniţiată în 1999, aceasta numără până în prezent 207 volume, în ediţii ştiinţifice.

I-au fost decernate: Premiul Academiei Române (1977), Premiul Uniunii Scriitorilor (1965, 1976, 1980, 1984), Premiul ”Vocaţia Cooperării Culturale”, acordat de revista ”Balcani” (2001), Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2003), Premiul naţional de istorie şi critică literară „Petru Creţia”, acordat pentru facsimilarea manuscriselor lui Mihai Eminescu (2010), Premiul Eminescu, acordat cu prilejul ediţiei a XXIII-a a Festivalului internaţional „Mihai Eminescu” (2013), Premiul APLER Cartea anului 2014, pentru volumul „Cioran, o mitologie a nedesăvârşirilor” (2015).

A primit distincţiile: Ordinul naţional ”Steaua României” în grad de Mare Cruce (2000), Ordinul Naţional ”Crucea Sudului” al Guvernului Braziliei (2000), Medalia comemorativă „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” pentru merite deosebite în studierea, editarea, promovarea sau interpretarea operei eminesciene, conferită de preşedintele României (2000), Medalia Jubiliară ”Centenar Mircea Eliade”, conferită de preşedintele României, în semn de apreciere pentru activitatea meritorie şi contribuţia semnificativă în domeniul istoriei religiilor, cu prilejul Congresului European de istorie a religiilor de la Bucureşti (2006), Cavaler al ordinului Legiunii de Onoare a Franţei (2008), Ordinul Republicii Moldova (2008), Ofiţer al ordinului Legiunii de Onoare a Franţei (2011), Medalia de Aur pentru Merite a Republicii Serbia (2013).

Academicianul Eugen Simion este primul român laureat cu Medalia de Aur pentru Filologie „Alfred Nobel” pe 2018, este câștigătorul pentru anul 2018 al Medaliei de Aur pentru Filologie „Alfred Nobel”, acordată de Societatea Internațională de Filologie, laureatul Medaliei de Aur pentru Filologie Alfred Nobel, a fost critic și istoric literar, eseist și editor, profesor de literatură la Facultatea de Litere, Universitatea din București.

De asemenea, Eugen Simion a fost membru al Academiei Europea (Londra), Academiei Regale de Științe și Litere din Danemarca, al Academiei de Științe Morale și Politice din Franța, al Academiei din Atena și al Academiei de Științe din Moldova.

Astăzi, România a mai pierdut o personalitate, Eugen Siomion, nume de referință al culturii noastre naționale, dar cu recunoașteri internaționale ce au adus onoare și respect elitei românești! Academicianul Eugen Simiona lăsat o moștenire intelectuală ce va influența și de acum încolo cultura română!

Sursa: Biroul de presă al Academiei Române

Etichete:
Publicistul Werner Kremm, despre importanța Târgului de Carte Gaudeamus la Reșița: „Orașul cu poeți avea nevoie de un asemenea eveniment”
Cultură joi, 5 noiembrie 2026, 17:30

Publicistul Werner Kremm, despre importanța Târgului de Carte Gaudeamus la Reșița: „Orașul cu poeți avea nevoie de un asemenea eveniment”

Este opinia publicistului, traducătorului și editorului de limbă germană Werner Kremm, prezent la deschiderea evenimentului, care a vorbit despre...

Publicistul Werner Kremm, despre importanța Târgului de Carte Gaudeamus la Reșița: „Orașul cu poeți avea nevoie de un asemenea eveniment”
Expoziție colectivă de pictură la Casa de Cultură Maghiară din Reșița. Eleonora Hoduț și Adina Ghinaci au adus în fața publicului flori și peisaje urbane
Cultură miercuri, 4 noiembrie 2026, 19:51

Expoziție colectivă de pictură la Casa de Cultură Maghiară din Reșița. Eleonora Hoduț și Adina Ghinaci au adus în fața publicului flori și peisaje urbane

În centrul evenimentului s-au aflat medicul și artistul plastic Eleonora Hoduț și profesoara Adina Ghinaci, care au adus în fața publicului...

Expoziție colectivă de pictură la Casa de Cultură Maghiară din Reșița. Eleonora Hoduț și Adina Ghinaci au adus în fața publicului flori și peisaje urbane
Premiera Vrăjitorul din Oz pe scena Teatrului de Vest
Cultură miercuri, 4 noiembrie 2026, 16:55

Premiera Vrăjitorul din Oz pe scena Teatrului de Vest

Teatrul de Vest pregateste o noua premieră,sămbătă 7 noiembrie de la ora 11.00,  de data aceasta, un spectacol pentru copii, Vrăjitorul din Oz,...

Premiera Vrăjitorul din Oz pe scena Teatrului de Vest
Festivalul „Tata Oancea” de la Bocșa ajunge la ediția cu numărul 50. Trei zile dedicate poeziei în grai bănățean
Cultură marți, 3 noiembrie 2026, 13:21

Festivalul „Tata Oancea” de la Bocșa ajunge la ediția cu numărul 50. Trei zile dedicate poeziei în grai bănățean

Poezia în grai bănățean va fi în centrul unui eveniment cultural de referință pentru Banat. Festivalul interjudețean, cu participare...

Festivalul „Tata Oancea” de la Bocșa ajunge la ediția cu numărul 50. Trei zile dedicate poeziei în grai bănățean
Cultură marți, 3 noiembrie 2026, 09:17

Expoziție de costume populare la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara. Aproximativ 80 de piese de patrimoniu, unele din secolul al XIX-lea

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara inaugurează joi, 5 noiembrie 2026, de la ora 13:00, expoziția „Podoabe din patrimoniul Muzeului Satului...

Expoziție de costume populare la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara. Aproximativ 80 de piese de patrimoniu, unele din secolul al XIX-lea
Cultură marți, 3 noiembrie 2026, 09:15

Festivalul Județean de Colinde „Florile Dalbe” revine la Reșița. Copiii și tinerii se pot înscrie până în 20 noiembrie

Reșița găzduiește, în 4 decembrie 2026, cea de-a XVI-a ediție a Festivalului Județean de Colinde „Florile Dalbe”. Evenimentil este dedicat...

Festivalul Județean de Colinde „Florile Dalbe” revine la Reșița. Copiii și tinerii se pot înscrie până în 20 noiembrie
Cultură marți, 3 noiembrie 2026, 08:43

Festivalul Internațional „Magia Cuvântului” revine la Arad. Patru zile de povești și spectacole cu invitați din patru țări

Festivalul Internațional „Magia Cuvântului” revine la Arad, în perioada 5–8 noiembrie, cu cea de-a XII-a ediție. Evenimentul organizat de...

Festivalul Internațional „Magia Cuvântului” revine la Arad. Patru zile de povești și spectacole cu invitați din patru țări
Cultură luni, 2 noiembrie 2026, 22:16

Expoziția Națională de Pictură în Acuarelă, la Muzeul Banatului Montan din Reșița. Peste 50 de lucrări pot fi admirate până în 20 noiembrie 2026

Evenimentul, care reunește peste 50 de lucrări semnate de artiști din întreaga țară, a fost vernisat luni, 2 noiembrie 2026, în foaierul...

Expoziția Națională de Pictură în Acuarelă, la Muzeul Banatului Montan din Reșița. Peste 50 de lucrări pot fi admirate până în 20 noiembrie 2026