Ascultă Radio România Reșița Live

A murit academicianul Eugen Simion

Mica taină interioară se integrează în marea taină a universului”, scria academicianul Eugen Simion, președintele Secției de literatură și filologie a Academiei Române care, de astăzi, a plecat să descifreze marea taină a lumii de dincolo.

A murit academicianul Eugen Simion

Articol editat de Anca Bălălău, 18 octombrie 2022, 18:48

Eugen Simion a văzut lumina zilei pe 25 mai 1933,în Chiojdeanca, Prahova şi este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român, membru titular al Academiei Române și a fost președinte al acestui for cultural român din 1998 până în aprilie 2006.
Membru marcant al Academiei Române, titular din 1992, la numai un an după ce a fost ales membru corespondent.

A studiat la Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, devenit Liceul „I.L.Caragiale”, astăzi Colegiul National „I.L.Caragiale” din Ploiești, unde a fost coleg cu Nichita Stănescu.

Între 1952 și 1957 a urmat cursurile Facultății de Litere a Universității din București. Printre profesorii săi se numărau Tudor Vianu, G. Călinescu, Alexandru Rosetti și Iorgu Iordan. A obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza Eugen Lovinescu, scepticul mântuit, condusă de profesorul Șerban Cioculescu în anul 1969. În perioada de după absolvire, a lucrat ca cercetător în colectivul „Eminescu” de pe lângă Academia Română, care era condus de D. Panaitescu-Perpessicius (1957-1964). A fost redactor, între 1962-1968, la ”Gazeta literară”. Din mai 1964, a fost asistent la Catedra de Istoria Literaturii Române a Universităţii din Bucureşti, unde a urcat treptele universitare, devenind lector (1967), conferenţiar (1971) şi profesor (din 1990).

Pentru o perioadă, între 1970-1973, a fost profesor la Universitatea Paris IV (Sorbona), unde a predat cursuri de cultură şi civilizaţie românească. Experienţa pe care a avut-o în Franţa se regăseşte în două dintre cărţile sale: ”Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian” (1977, în 2014 a apărut cea de-a VI-a ediţie; în 1983 a fost tradusă în maghiară) şi „Întoarcerea autorului” (1981, tradusă în SUA şi în Franţa, 1996). În 1992, a fost profesor invitat la Ecole Normale Superieure de Paris (Fontenay-aux-Roses).

A inițiat și coordonat proiecte fundamentale ale Academiei Române, între care se numără „Dicționarul general al literaturii române“, facsimilarea integrală a manuscriselor lui Mihai Eminescu, colecția, de tip Pléiade, „Opere fundamentale“, din care au apărut peste 200 de volume. Este fondator (1999) și președinte al Fundației Naționale pentru Știință și Artă sub egida Academiei Române. Ca preşedinte al Academiei Române, a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea ”Dicţionarului Tezaur al Limbii Române” (început de B. P. Hasdeu, în 1884), ”Dicţionarul General al Literaturii Române”, ”Dicţionarul Etimologic al Limbii Române”, ”Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic” (DOOM), ”Gramatica Limbii Române”, ”Micul Dicţionar Academic”. De asemenea, o realizare culturală de importanţă excepţională a constituit-o editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu: cele 45 de caiete ale poetului, însumând 14.000-15.000 de pagini, au fost scanate şi tipărite în 38 de volume şi transpuse pe CD-uri.

Un alt proiect cultural de anvergură al lui Eugen Simion este Colecţia Opere fundamentale, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români. Iniţiată în 1999, aceasta numără până în prezent 207 volume, în ediţii ştiinţifice.

I-au fost decernate: Premiul Academiei Române (1977), Premiul Uniunii Scriitorilor (1965, 1976, 1980, 1984), Premiul ”Vocaţia Cooperării Culturale”, acordat de revista ”Balcani” (2001), Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2003), Premiul naţional de istorie şi critică literară „Petru Creţia”, acordat pentru facsimilarea manuscriselor lui Mihai Eminescu (2010), Premiul Eminescu, acordat cu prilejul ediţiei a XXIII-a a Festivalului internaţional „Mihai Eminescu” (2013), Premiul APLER Cartea anului 2014, pentru volumul „Cioran, o mitologie a nedesăvârşirilor” (2015).

A primit distincţiile: Ordinul naţional ”Steaua României” în grad de Mare Cruce (2000), Ordinul Naţional ”Crucea Sudului” al Guvernului Braziliei (2000), Medalia comemorativă „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” pentru merite deosebite în studierea, editarea, promovarea sau interpretarea operei eminesciene, conferită de preşedintele României (2000), Medalia Jubiliară ”Centenar Mircea Eliade”, conferită de preşedintele României, în semn de apreciere pentru activitatea meritorie şi contribuţia semnificativă în domeniul istoriei religiilor, cu prilejul Congresului European de istorie a religiilor de la Bucureşti (2006), Cavaler al ordinului Legiunii de Onoare a Franţei (2008), Ordinul Republicii Moldova (2008), Ofiţer al ordinului Legiunii de Onoare a Franţei (2011), Medalia de Aur pentru Merite a Republicii Serbia (2013).

Academicianul Eugen Simion este primul român laureat cu Medalia de Aur pentru Filologie „Alfred Nobel” pe 2018, este câștigătorul pentru anul 2018 al Medaliei de Aur pentru Filologie „Alfred Nobel”, acordată de Societatea Internațională de Filologie, laureatul Medaliei de Aur pentru Filologie Alfred Nobel, a fost critic și istoric literar, eseist și editor, profesor de literatură la Facultatea de Litere, Universitatea din București.

De asemenea, Eugen Simion a fost membru al Academiei Europea (Londra), Academiei Regale de Științe și Litere din Danemarca, al Academiei de Științe Morale și Politice din Franța, al Academiei din Atena și al Academiei de Științe din Moldova.

Astăzi, România a mai pierdut o personalitate, Eugen Siomion, nume de referință al culturii noastre naționale, dar cu recunoașteri internaționale ce au adus onoare și respect elitei românești! Academicianul Eugen Simiona lăsat o moștenire intelectuală ce va influența și de acum încolo cultura română!

Sursa: Biroul de presă al Academiei Române

Etichete:
Scriitorul, etnograful şi pedagogul Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii Banatului de Munte, comemorat la Reşiţa la 128 de ani de la naştere
Cultură joi, 8 ianuarie 2026, 10:00

Scriitorul, etnograful şi pedagogul Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii Banatului de Munte, comemorat la Reşiţa la 128 de ani de la naştere

9 ianuarie 2026: 128 de ani de la naștere: Alexander Tietz (*9.01.1898 – †10.06.1978) Binecunoscutul etnograf, pedagog și scriitor...

Scriitorul, etnograful şi pedagogul Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii Banatului de Munte, comemorat la Reşiţa la 128 de ani de la naştere
Programul cultural 2026 al Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița
Cultură luni, 5 ianuarie 2026, 12:18

Programul cultural 2026 al Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița

Evenimente culturale, comemorative și spirituale dedicate comunității germane și patrimoniului Banatului Montan Anul 2026 se anunță unul de...

Programul cultural 2026 al Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița
Un nou an cultural pentru Reșița: 2026, între 255 de ani de industrie și proiecte aniversare majore
Cultură duminică, 4 ianuarie 2026, 08:36

Un nou an cultural pentru Reșița: 2026, între 255 de ani de industrie și proiecte aniversare majore

Anul 2026 se anunță unul de referință pentru Reșița, marcând două momente istorice esențiale: 255 de ani de istorie industrială și 100 de...

Un nou an cultural pentru Reșița: 2026, între 255 de ani de industrie și proiecte aniversare majore
Comunitatea croată din Recaș aduce tradițiile de Crăciun la Carașova
Cultură miercuri, 24 decembrie 2025, 15:48

Comunitatea croată din Recaș aduce tradițiile de Crăciun la Carașova

Duminică seara, 21 decembrie 2025 la Carașova, spectacolul de Crăciun a adunat artiști și reprezentanți ai comunităților etnice din Banat,...

Comunitatea croată din Recaș aduce tradițiile de Crăciun la Carașova
Cultură miercuri, 24 decembrie 2025, 11:45

„Sub Apă” revine la Reșița: un spectacol care nu se uită, ci se trăiește din nou

Nu este genul de spectacol pe care îl lași în urmă. Sunt povești care nu se consumă într-o singură seară, ci cer să fie retrăite. „Sub...

„Sub Apă” revine la Reșița: un spectacol care nu se uită, ci se trăiește din nou
Cultură marți, 23 decembrie 2025, 17:48

Pastorală de Crăciun 2025 a Episcopului Lucian al Caransebeșului – mesaj de credință, lumină și mântuire: Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a pogorât din ceruri și s-a făcut om

Cu prilejul marelui Praznic al Nașterii Domnului 2025, Preasfințitul Părinte Lucian, din mila lui Dumnezeu Episcop al Caransebeșului, adresează...

Pastorală de Crăciun 2025 a Episcopului Lucian al Caransebeșului – mesaj de credință, lumină și mântuire: Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a pogorât din ceruri și s-a făcut om
Cultură marți, 23 decembrie 2025, 17:00

Mesajul de Crăciun 2025 al E.S. Iosif Csaba Pal, episcop diecezan de Timișoara – Crăciunul, începutul unei relații vii cu Dumnezeu

În Mesajul de Crăciun 2025, E.S. Iosif Csaba Pal, episcop diecezan de Timișoara, vorbește despre esența profundă a Nașterii Domnului: Dumnezeu...

Mesajul de Crăciun 2025 al E.S. Iosif Csaba Pal, episcop diecezan de Timișoara – Crăciunul, începutul unei relații vii cu Dumnezeu
Cultură luni, 22 decembrie 2025, 18:57

Hanukkah – Sărbătoarea Luminilor, celebrată la Reșița alături de comunitatea evreiască din Timişoara

Hanukkah, cunoscută drept Sărbătoarea Luminilor, este una dintre cele mai importante sărbători tradiționale ale evreilor, celebrată timp de...

Hanukkah – Sărbătoarea Luminilor, celebrată la Reșița alături de comunitatea evreiască din Timişoara