Crăciunul pe rit vechi în Banat: tradiţii şi obiceiuri. Sârbii ard Badnjak-ul! Srećan Božić!

Creștinii de rit vechi sărbătoresc Ajunul și Crăciunul pe 6 și 7 ianuarie 2026, respectiv marți și miercuri, conform calendarului iulian. În Banat, comunitățile sârbe, ucrainene, lipovene și rute tradițional marchează această perioadă cu ritualuri religioase, colinde și mese festive, păstrate din generație în generație.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 6 ianuarie 2026, 10:00 / actualizat: 9 ianuarie 2026, 14:35

Obiceiuri tradiționale în Ajunul Crăciunului

Potrivit părintelui Vasa Lupulovici, parohul Bisericii ortodoxe sârbe din Reșița, sârbii ard, în seara de Ajun, după slujba de vecernie de la ora 17.00, Badnjak-ul, un butuc de stejar care simbolizează reînnoirea și renașterea. Acest obicei este însoțit de colinde și vizite la casele rudelor și vecinilor, unde tinerii îmbracă straie tradiționale decorate cu ștergare și colaci.

Crăciunul pe rit vechi în comunitatea sârbilor din Reșița – Tradiția Badnjak-ului

Crăciunul pe rit vechi ocupă un loc central în viața spirituală a comunității sârbe din Reșița, iar una dintre cele mai importante tradiții este pregătirea Badnjak-ului, ritual specific serii de Ajun.

Ce este Badnjak-ul și ce semnifică

Badnjak-ul este o ramură de stejar, tăiată și adusă din pădure înainte de Ajunul Crăciunului. Aceasta este dusă în curtea bisericii, unde va fi aprinsă în seara de Ajun, simbolizând tăria credinței sârbilor, comparată cu rezistența stejarului – o esență puternică și durabilă.
Lemnul de stejar amintește, totodată, de focul menit să încălzească pe Pruncul Iisus născut în iesle, alegerea acestei esențe având o profundă semnificație religioasă.

Ritualul tăierii Badnjak-ului

Potrivit tradiției, partea bărbătească a familiei pleacă la pădure pentru a tăia stejarul. După alegerea copacului, bărbatul își face semnul crucii, își cere iertare și taie stejarul din trei lovituri, astfel încât acesta să cadă spre răsărit. Trunchiul este apoi uns cu miere și stropit cu vin, gesturi simbolice ale belșugului și binecuvântării.
O crenguță de stejar este dăruită unui copil de parte bărbătească, numit „polojenic”, aducător de noroc și prosperitate.

Pentru cel care îndeplinește acest ritual, trăirea spirituală și iertarea sunt la fel de profunde precum rădăcinile stejarului.

Badnjak-ul în viața comunității

Badnjak-ul este împărțit sub forma unor mici buchete, primite de credincioși în seara de Ajun. Acestea sunt păstrate acasă până la Ajunul Crăciunului următor, când sunt aduse din nou la biserică și aruncate în focul ritualic, închizând astfel ciclul spiritual al sărbătorii.

Semnificația credinței pe rit vechi

Pentru sârbii din Reșița, tradițiile Crăciunului pe rit vechi se completează și capătă sens deplin în Sfânta Biserică Ortodoxă Sârbă și în Sfânta Liturghie a Nașterii Domnului. Acolo se întărește convingerea că Hristos S-a născut pentru păcatele lumii, iar credința rămâne temelia identității comunității.

Așa cum spun membrii comunității sârbe, urmașii „poporului Milevei Marić Einstein”: „Știm mereu că suntem stâncă!” a subliniat pentru Radio Reşiţa preşedintele Uniunii Sârbilor din România – Filiala Caraş-Severin, Alina Stancovici.

Mese tradiționale și bucate de Crăciun

Gospodinele pregătesc mâncăruri tradiționale transmise din generație în generație. Pe masa de Ajun predomină preparatele de post, precum: fasolea, tăițeii cu mac, nucă și miere de albine, Cesnica sau prăjitura cu bănuț, un desert asemănător cu baclava în care se ascunde un ban; cel care îl găsește este considerat norocos pentru anul următor.

“Fasole, tăiței cu mac, cu nucă, cu miere de albine cam atâta pentru masa de ajun de Crăciun pentru că este încă post și în ziua de Crăciun se pregătește ca și la români și ca și la alte popoare din Balcani friptură de porc, cârnați de porc cu hrean, supă de găină și cesnița care este un fel de baclava în care se pune un ban, iar cel care găsește banul este cel norocos; îl păstrează la icoană pentru anii care urmează. Ai mei părinți, de exemplu, îl păstrau ca să cumpere purcei sau vițel sau doar așa ca să le poarte noroc“.

În ziua de Crăciun, mesele se îmbogățesc cu preparate specifice: Friptură de porc, Cârnați de porc cu hrean, Supă de găină, Cesnica festivă, păstrată în tradiție pentru noroc și belșug.

La rândul lor, ucrainenii consumă, în Ajun, între 9 și 12 feluri de mâncare de post, incluzând pește, ciuperci și cartofi, respectând rigorile tradiției.

Colinde și tradiții populare

Colindatul este un element esențial al sărbătorii. Flăcăii și tinerii din comunitățile sârbe și ucrainene poartă straie populare, duc colaci și ștergare înflorate și merg din casă în casă pentru a împărtăși urări de bine și colinde.

Comunități care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi în Banat

Crăciunul pe rit vechi este celebrat nu doar de sârbi, ci și de: ucraineni, lipoveni şi ruteni.

Toate aceste comunități păstrează tradiții milenare, reunind religia, cultura și gastronomia într-o sărbătoare plină de spiritualitate și bucurie.

Creştinii de rit vechi vor serba trecerea în noul an în data de 13 ianuarie 2026.

Urmărește-ne și pe Google News