UE îngheaţă fondurile pentru Serbia din Planul de creştere
Uniunea Europeană a suspendat plățile către Serbia din Planul de creștere, invocând un „regres” în domeniul reformelor judiciare, potrivit declarațiilor comisarului european pentru extindere, Marta Kos.
Articol editat de Oana Nicolae, 2 mai 2026, 11:14
Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe organizate la Universitatea din Fribourg, în Elveția.
De ce a fost suspendată finanțarea
Decizia vine după ce parlamentul sârb a adoptat, în ianuarie, reforme judiciare controversate, fără consultarea procurorilor, judecătorilor sau a instituțiilor europene.
Criticii acestor modificări susțin că:
- cresc puterea președinților instanțelor asupra judecătorilor
- reduc garanțiile privind independența procurorilor
Aceste schimbări au generat îngrijorări atât în cadrul UE, cât și al Consiliului Europei.
„Pentru moment am suspendat toate plățile în cadrul Planului de creștere, deoarece a existat un regres în domeniul justiției”, a declarat Marta Kos.
Fondurile, condiționate de reforme
Planul de creștere al UE pentru Balcanii de Vest, în valoare de 6 miliarde de euro pentru perioada 2024–2027, este destinat:
- stimulării economice
- accelerării integrării europene
Pe lângă Serbia, programul vizează și:
- Albania
- Kosovo
- Macedonia de Nord
- Muntenegru
- Bosnia și Herțegovina
Accesul la fonduri este condiționat de reforme esențiale, în special în domeniul justiției și al luptei anticorupție.
Serbia, deja beneficiar al fondurilor europene
Serbia a primit anterior o primă tranșă de 56,5 milioane de euro, dintr-un total de 1,58 miliarde de euro alocate în cadrul acestui program.
Totuși, continuarea finanțării depinde de corectarea problemelor semnalate de oficialii europeni.
Critici privind statul de drept și libertatea presei
Comisarul european a atras atenția și asupra altor probleme:
- recul în statul de drept
- afectarea democrației
- limitarea libertății presei
„Serbia este acum extrem de polarizată”, a declarat Marta Kos, referindu-se la climatul politic tensionat, marcat de proteste anticorupție.
Poziția geopolitică, un alt punct sensibil
Un alt aspect criticat de UE este politica externă a Serbiei.
Țara rămâne un aliat apropiat al Kremlinului și nu a impus sancțiuni împotriva Rusiei după invazia Ucrainei din 2022.
„Nu poți fi cu un picior în două tabere”, a subliniat comisarul european.
Sursă: Agerpres
Urmărește-ne și pe Google News
