Samulastra de rapiță – o problemă tot mai des întâlnită în agricultura modernă. Ce este, cum apare și cum poate fi combătută

Samulastra reprezintă covorul de plante răsărite din semințele pierdute în timpul recoltatului. Pierderile de producție apar frecvent la culturile de cereale păioase, floarea-soarelui sau rapiță, din cauza unor factori tehnologici precum:

• nerespectarea vitezei de lucru a utilajelor;
• reglajele incorecte ale combinelor de recoltat;
• întârzierea recoltării, în special la rapiță.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 8 septembrie 2025, 13:29

• nerespectarea vitezei de lucru a utilajelor;
• reglajele incorecte ale combinelor de recoltat;
• întârzierea recoltării, în special la rapiță.

Exemple comune sunt samulastra de grâu, rapiță sau porumb.

De ce este samulastra considerată o problemă?

Din perspectiva fermierilor, samulastra se comportă ca o buruiană atunci când apare în culturile noi. Spre exemplu, samulastra de rapiță în culturile de grâu sau orz concurează plantele tinere pentru lumină, apă și substanțe nutritive.

Mai mult, samulastra de rapiță se dezvoltă alături de alte buruieni dicotiledonate, iar fermierii sunt nevoiți să aplice erbicide în primăvară pentru a proteja culturile.

Cauzele apariției samulastrei de rapiță

Principalii factori care duc la apariția samulastrei sunt:

• pierderile de semințe la recoltare, cauzate de reglaje incorecte sau viteză prea mare a combinei;
• întârzierea recoltării rapiței, întrucât silicvele sunt foarte dehiscente și se deschid ușor;
• condițiile meteo favorabile – toamnele mai lungi și mai călduroase din ultimii ani sprijină dezvoltarea rapidă a samulastrei și a dăunătorilor asociați.

Chiar dacă există hibrizi de rapiță toleranți la scuturare și produse speciale care întârzie deschiderea silicvelor, pierderile nu pot fi eliminate complet.

Riscurile generate de samulastra de rapiță

Samulastra nu afectează doar productivitatea culturilor, ci și sănătatea fitosanitară a câmpurilor. Printre principalele probleme se numără:

• crearea unei „punte verzi” pentru dăunători și boli, inclusiv pentru rugina brună la grâu;
• menținerea activă a insectelor dăunătoare, care își finalizează ciclul biologic în samulastră;
• reducerea eficienței rotației culturilor, în special în rotațiile scurte de tip rapiță – grâu – grâu – rapiță.

Cum putem combate samulastra de rapiță?

Pentru a reduce riscurile, specialiștii recomandă:

• atenție sporită la recoltare și reglajele utilajelor agricole;
• instruirea mecanizatorilor pentru limitarea pierderilor de semințe;
• erbicidarea culturilor de grâu sau orz în toamnă, dacă gradul de infestare este ridicat;
• aplicarea de măsuri agrotehnice și chimice integrate, utilizate pe scară largă și în alte țări europene.

Distrugerea samulastrei de rapiță toamna este esențială pentru a limita răspândirea dăunătorilor și a bolilor.

„Samulastra de rapiță a devenit o problemă tot mai des întâlnită în agricultura modernă, fiind favorizată de tehnologiile intensive și de schimbările climatice. Printr-o bună gestionare a recoltării, aplicarea erbicidelor și respectarea rotației culturilor, fermierii pot reduce pierderile, proteja culturile și menține echilibrul fitosanitar al terenurilor agricole„, a precizat pentru Radio Resita purtătorul de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură Caraş-Severin, Liviu Munteanu.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro